Consiliul Superior al Magistraturii avertizează asupra unui risc major pentru statul de drept, după reducerea bugetului Justiției. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) lansează un avertisment ferm în urma deciziilor politice privind bugetul pe anul 2026, pe care le consideră de natură să afecteze executarea hotărârilor judecătorești definitive.
Potrivit comunicatului oficial, coaliția de guvernare a decis diminuarea semnificativă a sumelor alocate instanțelor și parchetelor pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, drepturi recunoscute prin hotărâri definitive.
CSM susține că, în ultimii ani, statul a recurs în mod repetat la eșalonarea acestor obligații, urmată de reeşalonări succesive, în condițiile în care angajamentele anterioare nu au fost respectate.
„Aceste demersuri au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume pentru plata drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive”, precizează instituția.
În evaluarea Consiliului, această practică afectează esența drepturilor recunoscute de instanțe și contravine jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
CSM avertizează că reducerea bugetului destinat acestor plăți echivalează, în mod indirect, cu neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, aspect care pune în discuție respectarea unui principiu fundamental al statului de drept.
Totodată, instituția atrage atenția că aceste decizii pot genera efecte financiare suplimentare pentru bugetul public, prin acumularea dobânzilor și actualizarea sumelor restante cu rata inflației.
De asemenea, este semnalat riscul ca amânarea repetată a plăților să afecteze percepția publică asupra caracterului obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive.
În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii anunță că va iniția și va susține toate demersurile legale necesare pentru asigurarea executării efective a drepturilor recunoscute magistraților.
Pentru acuratețea informației și pentru a reflecta integral poziția oficială a instituției, redăm în continuare comunicatul transmis de Consiliul Superior al Magistraturii, fără intervenții asupra conținutului:
Precizăm că informațiile și punctele de vedere exprimate în comunicatul de mai jos aparțin exclusiv instituției emitente.
COMUNICAT DE PRESĂ – Consiliul Superior al Magistraturii
20 Martie 2026
Având în vedere decizia puterilor executivă și legislativă de a reduce bugetul prevăzut inițial pentru plata drepturilor restante ale magistraților, ce decurg din hotărâri judecătorești definitive, precum și preocuparea colegilor judecători și procurori față de situația generată ca urmare a unei noi reeșalonări a plății acestor drepturi, Consiliul Superior al Magistraturii învederează următoarele:
În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive.
În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive.
Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026.
Instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite, însă nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând ”un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept.
Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal.
Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare.
În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege.
Serviciul de Informare Publică, Relații cu Mass Media și Protecția Datelor cu Caracter Personal