Astăzi, 1 martie a.c., ministrul afacerilor interne, Carmen DAN, a susținut o declarație de presă cu privire la rezultatele obținute în domeniul afaceri interne, în primele două luni ale anului, în contextul deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Redăm, în continuare, declarația de presă:

“Bună ziua. Tema declarației de astăzi este legată de activitățile pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a desfășurat și le va desfășura în continuare în exercitarea Președinției Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Săptămâna viitoare, în perioada 7-8 martie, va avea loc, la Bruxelles, prima reuniune formală a Consiliului JAI din mandatul Președinției Române.

Așa cum știți, reuniunea găzduită la București în luna februarie fiind una informală.

În data de 7 martie, zi destinată lucrărilor pe componenta de afaceri interne, miniștrii Statelor Membre vor discuta despre următoarele teme:

– Regulamentul european privind frontierele externe și garda de coastă;

– Sistemul comun european privind azilul și relocarea,

– Cooperarea Uniunii Europene cu statele terțe,

– Răspunsul la amenințările teroriste și garantarea unui proces electoral corect, inclusiv contracararea dezinformării.

Acest punct, legat de desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, este tratat cu prioritate de oficialii europeni.

Cu toții ne dorim ca rezultatele scrutinului să reflecte doar opțiunea persoanelor cu drept de vot și pentru asta este obligatoriu să contracarăm, la nivel european, orice imixtiune sau tentativă de influențare și manipulare a opiniei cetățenilor Uniunii.

De asemenea, Președinția Română a Consiliului va face ultimii pași procedurali pentru închiderea dosarului privind modificarea mecanismului de protecție civilă.

Va lua astfel ființa RescEU, un instrument care va coagula capacități pentru intervenție rapidă în cazul apariției unor dezastre naturale sau produse de om, ale căror efecte depășesc capacitatea de răspuns a unui Stat Membru.

Uniunea Europeană va avea la dispoziție o rezervă constituită din avioane de stingere a incendiilor, pompe de apă de mare capacitate, spitale mobile și echipe medicale de urgență, precum și alte mijloace pentru a răspunde unor situații precum urgențele medicale sau incidentele radiologice, nucleare, chimice și biologice.

Vreau să mulțumesc Președințiilor anterioare, reprezentanților Comisiei Europene și tuturor Statelor Membre care au făcut posibilă această reușită. În același timp vreau să fac un apel către statele membre și Comisie pentru asigurarea sprijinului necesar în procesul de implementare a acestui mecanism.

Doamnelor și domnilor,

Până acum, în cele două luni care s-au scurs de la preluarea Președinției Rotative, experții Ministerului Afacerilor Interne, atât din țară cât și cei de la Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană au finalizat în formatul de trialog, Parlament – Consiliu – Comisie, 5 dosare, obținând acordul pentru 4 dintre acestea.

Obținerea acordului politic în privința pachetului legislativ legat de interoperabilitatea sistemelor de informații – unul dintre cele mai importante dosare gestionate de noi – este un pas mare înainte spre obținerea unei acțiuni integrate pentru garantarea siguranței cetățenilor europeni.

În acest sens, la nivelul Uniunii Europene va fi înființat și operaționalizat un portal european de căutare, care va permite autorităților competente să facă interogări simultane în mai multe sisteme de date ale UE.

Concret, polițiștii din orice stat membru al UE vor putea cu o singură căutare să primească informații despre persoana verificată din toate bazele de date existente la nivelul Uniunii. Acest lucru va face mult mai ușoară depistarea persoanelor căutate pentru diferite infracțiuni și chiar a suspecților de activități din sfera terorismului și va contribui la prevenirea și combaterea migrației ilegale.

Un alt dosar important pentru care am reușit să obținem acord în urma trialogului este propunerea de directivă de stabilire a normelor de utilizare a informațiilor financiare și de altă natură pentru prevenirea și depistarea anumitor infracțiuni.

La momentul preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene negocierile erau în impas, dar România a reușit să pună în concordanță punctele de vedere ale Consiliului Uniunii, Comisiei și Parlamentului European și să finalizeze acest dosar

Propunerea de regulament privind standardele cărților de identitate și permiselor de ședere a fost un alt dosar în care am reușit să convingem atât Statele Membre, cât și Parlamentul și Comisia că este nevoie de cărți de identitate uniforme și cu măsuri de securitate suplimentare.

Cărțile de identitate vor trebui produse în format uniform de tip card de credit și vor avea o fotografie și două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip.

Toate aceste elemente sunt necesare în condițiile în care cărțile de identitate sunt folosite și pentru trecerea frontierei.

În plan național, Ministerul Afacerilor Interne a pregătit deja un proiect prin care să adapteze legislația națională la cerințele europene, care în prezent se află în Parlamentul României.

Pentru negocierea propunerii de regulament privind Ofițerii de Legătură în materie de Imigrație am avut la dispoziție un timp foarte scurt, de numai 12 zile.

Totuși, în urma discuțiilor din trialog am obținut acordul politic, lucru ce va întări rolul rețelelor de ofițeri de legătură în procedurile de returnare și reintegrare a migranților în țările de origine. Ne-am propus un proiect ambițios la preluarea Președinției Consiliului, acela de a trata problema migrației și acolo unde ea apare, nu doar în Europa. Acesta este un prim pas concret realizat în acest sens.

Un dosar aflat în trialog pentru care încă nu am obținut un acord este cel legat de propunerea de regulament de modificare a Codului Frontierelor Schengen în ceea ce privește reintroducerea controalelor la frontierele interne.

Este important totuși că am reușit să repunem pe tapet acest subiect pentru că spațiul Schengen nu poate fi considerat pe deplin funcțional atât timp cât unele state membre au impus și mențin controale la frontierele interne ale Uniunii.

Unele țări membre ale acestei zone și-au exprimat dorința de a menține aceste controale, invocând motive ce țin de siguranța națională și solicitând amânarea unui deznodământ în privința acestui dosar.

Le respectăm dorința și vom continua discuțiile pe acest subiect.

Eforturile specialiștilor Ministerului Afacerilor Interne nu s-au limitat însă doar la aceste dosare legislative.

Am reușit să finalizăm negocierile în Consiliu și am avut primul trialog politic cu Parlamentul European și Comisia în privința Regulamentului Frontex.

Reprezentantul Comisiei Europene a menționat că obținerea acestui mandat este unul dintre cele mai rapide procese legislative din istoria Uniunii Europene.

Vrem astfel să obținem o agenție Frontex mai puternică și capabilă de acțiune rapidă și suport pentru Statele Membre în vederea întăririi securității la frontierele externe ale Uniunii.

În privința propunerii privind conținutul cu caracter terorist online am stabilit deja cu Parlamentul European și Comisia Europeană un calendar ambițios de negociere.

Ne dorim să fim capabili astfel să împiedicăm tinerii și copiii să se lase atrași de propaganda rețelelor teroriste.

Ultimii ani ne-au demonstrat că pericolul radicalizării teroriste este mare în rândul tinerilor și eliminarea conținutului terorist din spațiul online este o măsură pe care trebuie să o luăm urgent. Doar așa ne putem proteja în fața acestui flagel care a lovit Europa de mai multe ori în perioada recentă.

Aș vrea să ofer în continuare câteva cifre care reflectă nivelul de ambiție și efortul depus de specialiștii Ministerului Afacerilor Interne.

Până acum, au avut loc 140 de ședințe și grupuri de lucru. În medie, au loc în fiecare săptămână câte 17 întâlniri, în care se negociază aspecte ce țin de toate cele 21 de dosare legislative, dar și cele care privesc dosarele nelegislative aflate pe agenda Consiliului Uniunii Europene în mandatul Președinției Române.

Prioritare pentru noi, ca Președinție a Consiliului, sunt dosarele legislative, având în vedere că în scurt timp Parlamentul European va intra în linie dreaptă pentru alegerile europarlamentare și efectiv nu se vor mai putea adopta decizii.

În total, Ministerul Afacerilor Interne gestionează 20 de grupuri de lucru ale Consiliului pe domeniul propriu de competență și este implicat activ, cu expertiza și experții săi, pe alte 10 grupuri de lucru gestionate de alte ministere.

Activitățile desfășurate de Ministerul Afacerilor Interne în cadrul mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene nu se rezumă doar la lucrările desfășurate la Bruxelles.

În România au fost organizate până acum 29 reuniuni și evenimente care au impus măsuri de securitate.

Forțele MAI au reprezentat o componentă esențială în cadrul acestor măsuri de organizare și securitate, având în vedere că în România au fost prezenți înalți reprezentanți ai parlamentului European, Consiliului European, Comisiei Europene și miniștri din toate Statele Membre.

Aproximativ 8.000 de polițiști, peste 4.500 de jandarmi, 1.200 de pompieri și 200 polițiști de frontieră au asigurat măsurile de securitate și ordine publică la aceste evenimente.

De aceea, vreau să le mulțumesc forțelor de ordine implicate în aceste misiuni!

Doamnelor și domnilor,

O altă temă care a preocupat constant și încă preocupă Președinția Română a Consiliului este ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

În calitatea noastră de deținători ai Președinției Rotative, depunem eforturi pentru ca Brexit să nu afecteze negativ cei aproximativ 3 milioane de cetățeni ai Uniunii care sunt rezidenți în Marea Britanie și cei aproximativ un milion de cetățeni britanici aflați în state membre UE.

Pentru România prioritar este să reușim să protejăm drepturile cetățenilor noștri care locuiesc, lucrează sau studiază în Regatul Unit, în cazul în care Marea Britanie va ieși din UE fără finalizarea unui acord.

Peste 430.000 de români locuiesc în Marea Britanie și Guvernul României are în vedere un set de măsuri pentru protejarea lor.

Aceste măsuri sunt bazate pe principiul reciprocității, pentru că cetățenii români din Regatul unit trebuie să beneficieze de același drepturi pe care le vor avea cei aproape 2.500 de britanici din România.

Am avut discuții aplicate cu oficialii britanici – și mă refer la ministrul pentru migrație și la ambasadorul Marii Britanii la București, cu privire la modul de recunoaștere a dreptului de ședere a cetățenilor români în Marea Britanie și a cetățenilor britanici în România.

Este vorba de persoanele care se află pe teritoriul celor două țări la data de 29 martie 2019.

În ceea ce privește măsurile ce revin în competența MAI vă anunț că suntem pregătiți să luăm următoarele măsuri:

Propunerea noastră este ca cetățenilor britanici cu statut Brexit, adică cei care sunt înregistrați în acest moment în România, să le fie acordate permise de ședere, după efectuarea unor verificări minime referitoare la motive de siguranța națională, ordine publică, sănătate publică, precum și cu obligația ca cetățenii britanici și membrii de familie să facă dovada faptului că dețin legal spațiul de locuit și mijloace de întreținere.

Dreptul de ședere temporară pe teritoriul României se va asigura pentru o perioadă maximă de 5 ani, astfel încât să le fie oferită cetățenilor britanici cu statut Brexit și membrilor de familie ai acestora posibilitatea continuării șederii pe teritoriul României.

Se va introduce o perioadă tranzitorie, până la sfârșitul anului 2019, timp în care dreptul de ședere obținut de către cetățenii britanici în România este recunoscut de drept, fără a fi necesare demersuri administrative din partea acestora.

Acest termenul limită al perioadei de tranziție (sfârșitul anului 2019) poate fi prelungit în cazul în care acest lucru este necesar, din motive care țin de posibila nefinalizare a  procesului de negocieri între cele două guverne.

La împlinirea perioadei de 5 ani de reședință continuă în România, cetățenii britanici vor avea dreptul să solicite un permis de ședere pe termen lung.

De asemenea, permisele de conducere emise de autoritățile britanice vor fi recunoscute în România atât în trafic, cât și pentru preschimbare, la fel ca și până acum.

Repet, aceste măsuri intenționăm să le luăm numai în situația în care Marea Britanie va ieși din UE fără finalizarea unui acord și numai cu respectarea principiului reciprocității.”