În 1934, Aretia Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorjene (soția marelui om politic Gheorghe Tătărăscu, prim – ministru liberal al României), l-a invitat pe Constantin Brâncuși să ridice la Târgu-Jiu un monument închinat memoriei eroilor gorjeni căzuți în luptă în timpul Războiului pentru întregirea României, iar marele sculptor a gândit o Coloană fără sfârșit monumentală, asemeni celor sculptate în lemn din atelier, după cum notează centrulbrâncusi.ro.
La 7 ianuarie 1935, tânărul inginer Ștefan Georgescu-Gorjan, fiul unui bun prieten al lui Brâncuși, i-a oferit sculptorului soluția tehnică a proiectului, pe care artistul a acceptat-o și, mai mult, l-a invitat pe acesta să-i fie colaborator. Gorjan, care era inginer-șef la Atelierele Centrale Petroșani, l-a găzduit pe artist în cursul lunii august 1937, când au stabilit împreună dimensiunile lucrării și numărul de elemente din fontă alămită. Brâncuși a sculptat el însuși modelul din lemn de tei al unui element și a plecat la Paris la 2 septembrie 1937. Inginerul a coordonat între timp echipa de excelenți specialiști, care, la Petroșani, au turnat modulele din fontă, au fabricat stâlpul din trei tronsoane și au executat montarea de probă în atelier. În data de 15 noiembrie 1937 monumentul era gata montat, iar inaugurarea întregului ansamblu a avut loc la 27 octombrie 1938. Coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Pe lângă o genială operă de artă, monumentul reprezintă deopotrivă şi o izbândă tehnică a vremii, la baza căreia se află inginerul Şfefan Georgescu Gorjan.
În 1997, raportul UNESCO preciza despre Coloana fără sfârșit, monumentul turnat aici, la Petroșani, că este „nu numai o capodoperă a artei moderne ci și o extraordinară operă inginerească.” În plus, artistul însuși aprecia că este singura dintre coloanele sale care a reușit să se ridice la cer și mărturisea că în ea a atins un caracter de perfecțiune definitiv. O asemăna cu „un cântec etern care ne duce în infinit, dincolo de orice durere și bucurie factice”.
Personalitate marcantă în mişcarea artistică a secolului XX, Constantin Brâncuşi face parte dintre artiştii de seamă care au modificat gândirea plastică, având o contribuţie esenţială în transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă
Născut în 1876, la Hobița – Gorj, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică, lucrările sale numărându-se printre marile creaţii artistice ale lumii.
