O femeie din două şi un bărbat din trei riscă să dezvolte o afecţiune neurologică – accident vascular cerebral (AVC), demenţă sau Parkinson – estimează un studiu realizat în Olanda, publicat marţi în Journal of Neurology Neurosurgery and Psychiatry şi citat de AFP.
Studiul se bazează pe observaţiile ştiinţifice realizate pe 12.102 persoane cu vârste de peste 45 de ani, din 1990 până la deces sau până în 1 ianuarie 2016.
Dintre cele 5.291 de decese survenite în cei 26 de ani de monitorizare, 1.489 de subiecţi au dezvoltat demenţă – în cea mai mare parte Alzheimer (80%) – 1.285 au suferit AVC, iar 263 au fost diagnosticaţi cu boala Parkinson.
Deloc surprinzător, riscul creşte odată cu înaintarea în vârstă, însă diferă în mod semnificativ în funcţie de sex. Astfel, una din două femei (48%) de 45 de ani riscă să dezvolte una dintre cele trei boli, în comparaţie cu unul din trei bărbaţi (36%), potrivit studiului epidemiologic.
Femeile au o predispoziţie mult mai mare de a dezvolta demenţă în comparaţie cu bărbaţii, în timp ce aceştia din urmă riscă să sufere AVC mai precoce în comparaţie cu femeile.
O femeie prezintă un risc de două ori mai mare de a dezvolta atât demenţă cât şi AVC, potrivit rezultatelor cercetării.
Studiul are unele limitări, notează autorii, îndeosebi deoarece a fost efectuat pe un segment de populaţie de origine europeană – Olanda – a cărei speranţă de viaţă este ridicată – 83,5 ani pentru femei şi 81,7 ani pentru bărbaţi.
Cercetătorii subliniază că riscul de deces ca urmare a uneia dintre aceste afecţiuni neorologice este subapreciat comparativ cu riscul de deces din cauza cancerului de sân (una din opt femei) sau a bolilor cardiovasculare (o persoană din patru), ceea ce reprezintă un obstacol în calea strategiilor de prevenţie.
Cu toate acestea, cele trei afecţiuni împărtăşesc aceiaşi factori de risc şi pun o greutate din ce în ce mai mare în talerul cheltuielilor publice ocazionate de îmbătrânirea populaţiei, au notat oamenii de ştiinţă.
De asemenea, persoanele diagnosticate cu una dintre cele trei boli în perioada 1990 – 2016 au prezentat un risc mai mare de hipertensiune arterială, tulburare de ritm cardiac (fibrilaţie atrială), colesterol mărit şi diabet de tip 2 (cel mai frecvent), a constatat studiul.
Măsurile de prevenţie, care ar permite amânarea cu câţiva ani a apariţiei bolilor neurologice, ar putea reduce riscul cu 20% până la 50%, au subliniat cercetătorii.
Aceste rezultate militează în favoarea adoptării unor măsuri energice de prevenţie „pentru reducerea poverii reprezentate de afecţiunile neurologice care apasă pe umerii persoanelor vârstnice”, au concluzionat cercetătorii.