Bărbatul care a ucis cu sânge rece o tânără medic veterinar în propriul cabinet din Petroșani a fost condamnat definitiv la 22 de ani de închisoare. Fapta, comisă pe fondul geloziei și refuzului unei relații, a fost încadrată drept omor calificat. Instanța a impus despăgubiri morale uriașe și interdicții pe drepturi civile.

VIDEO

O crimă care a șocat o întreagă comunitate și a stârnit revoltă la nivel național a fost tranșată definitiv de justiție. Curtea de Apel Alba Iulia a condamnat definitiv la 22 de ani de închisoare pe inculpatul Ștefan Robert-Florin, autorul uciderii brutale a medicului veterinar Laura Simon, o femeie de 31 de ani din Petroșani, apreciată pentru profesionalismul și umanitatea sa.

Fapta, comisă în dimineața zilei de 9 decembrie 2023, a avut loc în cabinetul veterinar în care victima își desfășura activitatea. Agresorul, fost partener de viață, a pătruns în incintă, iar pe fondul consumului de alcool și al unui conflict de natură emoțională, a strangulat-o cu un șnur textil, provocând moartea prin asfixie mecanică.

Potrivit anchetatorilor, gestul a fost motivat de refuzul repetat al victimei de a continua relația, dar și de gelozie patologică și obsesivă.

Instanța a reîncadrat fapta în „omor calificat”

Tribunalul Hunedoara l-a condamnat inițial pe inculpat la 21 de ani de închisoare pentru omor simplu. Parchetul a formulat apel, cerând reîncadrarea faptei în omor calificat, iar părțile civile au solicitat majorarea daunelor. Apelul inculpatului, care ceruse o pedeapsă mai blândă, a fost respins.

În urma deliberării, Curtea de Apel Alba Iulia a decis:

„Condamnă inculpatul Ștefan Robert-Florin la pedeapsa de 21 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, faptă prevăzută de art. 189 alin. 1 lit. a) rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal (…). Contopeşte pedepsele cu cele pentru furt și acces ilegal la un sistem informatic (…), rezultând pedeapsa finală de 22 ani închisoare în regim de detenție.”

Daune morale uriașe: 200.000 euro și interdicții civile

Curtea a mai stabilit acordarea unor daune morale de până la 200.000 euro în favoarea uneia dintre părțile civile, precum și despăgubiri periodice pentru creșterea copilului rămas orfan.

Totodată, inculpatul va avea interdicție, pentru o perioadă de 5 ani după ispășirea pedepsei, de a exercita anumite drepturi civile și profesionale – printre care:

dreptul de a deține arme;

dreptul de a ocupa o funcție ce implică autoritate;

dreptul de a se apropia de familia victimei.

O comunitate în doliu și un copil fără mamă

Laura Simon era mamă, medic veterinar iubit de clienți și colegi, o tânără cu viitor promițător. Moartea sa violentă a lăsat în urmă nu doar o familie distrusă, ci și un copil minor, lipsit de ocrotirea maternă. Renta lunară stabilită de instanță este menită să acopere, parțial, acest gol imposibil de compensat.

Observatorul Național TV trage un semnal de alarmă! Cazul nu este doar despre o crimă. Este despre eșecul societății de a preveni violența în relațiile personale, despre lipsa unor măsuri timpurii de protecție și despre costul uman al nepăsării.

 DECIZIA PENALĂ INTEGRALĂ NR. 577/2025 – CURTEA DE APEL ALBA IULIA

Cod ECLI ECLI:RO:CAALB:2025:021.000577
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
Dosar nr. 516/97/2024
DECIZIA PENALĂ Nr. 577/2025
Şedinţa publică de la 24 Iulie 2025 Completul compus din: PREŞEDINTE Gabriel-Arghil Oltean Judecător Andrei Nistor Grefier Cornelia Maria Neag
La dezbateri Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost reprezentat prin procuror Andreea Dragotă Pe rol fiind pronunţarea soluţiei în cauza penală cu numărul de mai sus privind apelurile declarate către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA, părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK și inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN împotriva încheierii penale din data de 26.02.2025 pronunțate în dosar nr. 516/97/2024 al Tribunalului Hunedoara pe care o desființează sub aspectul soluției de schimbare a încadrării juridice și împotriva sentinței penale nr. 67/29.05.2025 pronunțate în dosar nr. 516/97/2024 al Tribunalului Hunedoara.
Mersul dezbaterilor şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea pronunţată în ședința publică din 22 iulie 2025, când s-a stabilit termen de pronunţare la data de 24 iulie 2025, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 67 din data de 29.05.2025, pronunțată în dosarul nr. 516/97/2024, Tribunalul Hunedoara a hotărât următoarele: A respins cererea inculpatului Ștefan Robert-Florin privind aplicarea dispoziţiilor art. 396 al. 10 Cod procedură penală.
În baza art. 399 Cod de procedură penală, a menținut măsura arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul Ștefan Robert-Florin.
În baza art. 188 alin. 1 Cod penal, a condamnat inculpatul Ștefan Robert-Florin la pedeapsa de 19 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor.
În baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b), d), h), k) și n) Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară: exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, exercitarea dreptului de a alege, exercitarea dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi exercitarea dreptului de a comunica și de a se apropia la o distanţa mai mică de 20 m de familia victimei (Ispas Erik, Simon Adalbert și Simon Tunde Dalma) și de reprezentantul părţii civile Ispas Erik, respectiv Ispas Paul Eugen, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b), d), h), k) și n) Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie: exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, exercitarea dreptului de a alege, exercitarea dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi exercitarea dreptului de a comunica și de a se apropia la o distanţa mai mică de 10 m de familia victimei și de reprezentantul părţii civile Ispas Erik, respectiv Ispas Paul Eugen, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art. 228 alin. 1 Cod penal, a condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt.
În baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) și k) Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară: exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) și k) Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie: exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art. 360 alin. 1 și 3 Cod penal, a condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic.
În baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) și k) Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară: exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) și k) Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie: exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art. 38 alin. 1 Cod penal, a constatat că faptele care formează obiectul prezentei cauze au fost săvârşite în concurs real.
În baza art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 19 ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilită, respectiv 2 ani, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 21 ani închisoare ce se va executa efectiv în penitenciar, conform art. 60 Cod penal.
În baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b), d), h), k) și n) Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară: exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, exercitarea dreptului de a alege, exercitarea dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi exercitarea dreptului de a comunica și de a se apropia la o distanţa mai mică de 20 m de familia victimei și de reprezentantul părţii civile Ispas Erik, respectiv Ispas Paul Eugen, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b), d), h), k) și n) Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie: exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, exercitarea dreptului de a alege, exercitarea dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi exercitarea dreptului de a comunica și de a se apropia la o distanţa mai mică de 20 m de familia victimei și de reprezentantul părţii civile Ispas Erik, respectiv Ispas Paul Eugen, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod procedură penală raportat la art.72 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului Ștefan Robert-Florin durata măsurilor preventive dispuse în cauză, respectiv durata reţinerii de la data de 09.12.2023 la data de 10.12.2021 şi durata arestului preventiv de la data de 10.12.2023, luat prin încheierea 55/10.12.2023 în dosar nr. 4706/97/2023, la zi.
În baza art. 19, art. 397 Cod procedură penală raportat la art. 1349 și 1391 Cod civil, a admis acțiunea civilă și a obligat inculpatul Ștefan Robert-Florin la plata sumei de 2.000 euro lunar reprezentând daune materiale pentru partea civilă Ispas Erik, reprezentat de Ispas Paul Eugen, de la decesul mamei sale până la împlinirea vârstei de 18 ani, 100.000 euro reprezentând daune morale către partea civilă Ispas Erik, și câte 50.000 euro reprezentând daune morale către fiecare din părțile civile Simon Adalbert şi Simon Tunde Dalma.
A respins cererea privind obligarea inculpatului la plata către partea civilă Ispas Erik, prin reprezentant Ispas Eugen, a sumei de 10.000 euro reprezentând cheltuieli ulterioare înmormântării.
În baza art. 404 alin. 4 lit. d) Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. 1 lit. b) Cod penal, a dispus confiscarea obiectului folosit la comiterea infracțiunii, atașat prezentului dosar (Registrul de corpuri delicte poziţia 4/2024 – șnur textil depus în plicul nr. 28).
A admis cererea formulată de inculpatul Ștefan Robert-Florin şi a dispus restituirea telefonului mobil marca XIAOMI 12T cu seriile IMEI 1 860232067496628/57 şi IMEI 2 860232067496636/57.
În baza art. 3, art. 5 alin. (5), art. 7 alin. (1) şi (2) şi art. 10 din Legea 76/2008 şi pct. 1 din Anexa la Legea nr.76/2008, a dispus prelevarea de la inculpatul Ștefan Robert-Florin de probe biologice – care vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.
Măsura dispusă va fi adusă la cunoştinţa inculpatului, conform art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008.
Prelevarea se va realiza în strictă conformitate cu dispoziţiile Legii 76/2008, iar probele biologice astfel recoltate şi datele din Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de Legea 76/2008.
În baza art. 274 alin. 1 raportat la art. 398 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata a 4.460 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Alba a reținut, în esență, următoarele: 3
În fapt, la data de 09.12.2023, în jurul orei 12:54, Poliția Municipiului Petroșani din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara, a fost sesizată, prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, de către numita Borca Daniela din municipiul Petroșani cu privire la faptul că a găsit o persoana în stare de inconștientă în cabinetul medical veterinar de la parterul blocului 9 de str. Aviatorilor.
Organele de poliție care s-au deplasat primele la fața locului, au identificat victima în persoana numitei Simon Laura, care se afla căzută pe pardoseala cabinetului medical veterinar „Simon Laura” și prezenta la nivelul gâtului și a feței urme de violentă, având în jurul gâtului înfășurat un șnur. Aceasta era decedată.
Potrivit declaratiilor martorilor, coroborate cu declaraţia inculpatului şi procesele- verbale de redare a conţinutului mesajelor dintre inculpat și victimă, anterior săvârşirii faptelor, a existat o relație de iubire, pe o durată de 2-3 ani, relaţie care, potrivit mesajelor aflate pe telefoanele părţilor, era în punctul de a fi încheiată din iniţiativa victimei, ca urmare a certurilor legate de presupuse acuzaţii reciproce de infidelitate şi ca urmare a respingerii constante a inculpatului de către victimă.
Pe tot parcursul procesului penal, inculpatul a recunoscut faptul că el a ucis-o pe victimă şi a arătat că omorul a fost spontan, intervenit în urma unei discuții aprinse, pe fondul consumului de alcool și droguri.
Astfel, potrivit declaraţiilor inculpatului, coroborate cu declaratiile martorilor Goia Mariana Gianina (f. 66 vol. I dos. cercetare judecătorească), Drăgulescu Claudia Maria (f. 67 vol. I dos. cercetare judecătorească), Cîrlig Dionisie (f. 114 vol. I dos. cercetare judecătorească), Muntean Gheorghe (f. 136 vol. I dos. cercetare judecătorească), Ghiorghieş Mihai – Alexandru (f. 137 vol. I dos. cercetare judecătorească), Dolcescu Florina Mariana (f. 167 vol. I dos. cercetare judecătorească), Hrişcă Popa Paul Gabriel (f. 191 vol. I dos. cercetare judecătorească), Drăgan Andrei Marian (f. 29 vol. II dos. cercetare judecătorească), Ghiorghieş Dumitru – Gabriel (f. 192 vol. I dos. cercetare judecătorească), Mănălău Alin – Florin (f. 193 vol. I dos. cercetare judecătorească), Ciucă Andreea Alexandra (f. 8 vol. II dos. cercetare judecătorească) şi Racoţi Daniel Emil, cu raportului de expertiză medico-legală de necropsie nr. 113/A/II/2023 din 10.01.2024 şi cu raportul privind estimarea alcoolemiei, inculpatul a ingerat o cantitate de alcool și a consumat substante interzise, în dimineața zilei de 09.12.2023, în jurul orelor a mers la cabinetul veterinar al victimei şi, după un conflict spontan, folosindu-se de un șnur aflat în buzunarul gecii cu care era îmbrăcat, a sugrumat-o, determinând asfixia mecanică și moartea acesteia, iar apoi, imediat după ce a ucis victima, a luat telefonul acesteia marca Apple Iphone 15 Pro și un rând de chei cu care a închis cabinetul veterinar indicat mai sus, iar ulterior a accesat telefonul victimei, prin deschiderea acestuia folosind parola de acces pe care o cunoștea, blocarea unui cont de pe telefonul victimei și accesarea aplicației Waze.
Deşi iniţial fapta de omor a fost reţinută în rechizitoriu ca fiind cu premeditare, din motivele expuse pe larg în încheierea din data de 26.02.2025, prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice din omor calificat (cu premeditare), prevăzut de art. 189 alin. 1 lit. a) Cod penal, în omor, prevăzut de art. 188 alin. 1 Cod penal.
Astfel, în seara de 06.12.2023, inculpatul a plecat din Irlanda și a aterizat pe aeroportul din Cluj, apoi şi-a procurat o substanță psihotropă cunoscută de consumatorii de droguri sub denumirea de „cristale”, după care a ajuns în municipiul Petroșani cu un taxi pe care l-a luat din aeroportul Cluj-Napoca, s-a întâlnit cu prietenii săi şi a consumat alcool şi droguri împreună cu aceştia, actiuni pe care le-a desfăşurat în noptile din data de 06.12.2023, 07.12.2023 şi 08.12.2023.
În ceea ce privește activitatea inculpatului din data de 08/09.09.2023, dinaintea crimei, din declarația martorilor care au fost cu acesta în noaptea respectivă, a rezultat că inculpatul, începând cu ora 18:00, a consumat alcool şi droguri, iniţial la barul din cartierul Aeroport din municipiul Petroșani, iar apoi la domiciliul prietenei lui Drăgan Marian din acelaşi cartier, unde inculpatul a continuat să consume alcool şi droguri până spre dimineață, conform celor declarate de martorii audiați (toți fiind prieteni cu inculpatul), conform propriei declaraţii şi concluziile rapoartelor de medicină legală.
Deşi, în data de 09.12.2023, la testul de sânge prelevat la orele 14:30, nu s-a evidentiat vreun consum de alcool, rezultatul fiind negativ, din raportul de analiză toxicologică a alcoolemiei a rezultat că există posibilitatea ca inculpatul să fi consumat alcool până la ora 05:00, iar la orele 14:30, ora prelevării probei de sânge, nivelul alcoolemiei să fie zero.
În dimineața zilei de 09.12.2023, în jurul orei 08:30-09:00, inculpatul s-a deplasat la barul din strada Aeroport cu martorul Drăgan Andrei, unde a consumat o jumătate de bere şi apoi s-a deplasat spre locuința sa. Conform declaraţiilor inculpatului şi coversaţiilor prin mesaje scrise cu martorul Drăgan Andrei, inculpatul a intrat în apartamentul său, unde a încercat să doarmă, fără rezultat. Tot martorul Drăgan Andrei a arătat că în dimineața zilei de 09.12.2023, în jurul orelor 6:00, inculpatul a vorbit cu el despre Simon Laura, arătând că simte că aceasta îl înşeală şi a venit acasă pentru a se împăca cu ea.
Văzând că nu reuşeste sa adoarmă probabil din cauza consumului de droguri, a coborât şi a intrat în cabinetului veterinar al victimei, unde se afla şi martora Drăgulescu Claudia Maria. Martora a arătat că a stat circa 10-15 minute, timp în care inculpatul şi victima aveau un comportament normal, după care a plecat. Conform declaraţiilor inculpatului, după plecarea martorei, a izbucnit o nouă ceartă între cei doi, presărată cu reproşuri legate de infidelităţi, astfel că, într-un moment de furie, inculpatul a sâvârşit infracţiunea de omor, în jurul orelor 10:30-11:00, prin folosirea unui șnur textil cu care a ştrangulat victima.
În urma raportului de necropsie, în afară de sanţul de strangulare ce a provocat decesul victimei, s-au identificat mai multe leziuni (plagă la nivelul buzei superioare, leziuni infiltrate epicraniene), pe care procurorul le-a apreciat ca fiind rezultate în urma zbaterii victimei şi lovirea acesteia de corpurile din dotarea cabinetului. Prima instanță a avut vedere însă şi declaraţia inculpatului care arată că aceasta „a rămas moale în braţele lui iar apoi a alunecat”.
Inculpatul a înţeles faptul că victima nu mai dorește să reia relația amoroasă din trecut, din atitudinea acesteia, care l-a blocat pe telefon, inclusiv pe reţelele de socializare iar, după venirea în ţară a refuzat să se întâlnească în vederea întreţinerii de relaţii intime.
După săvârșirea omorului, inculpatul a recunoscut faptul că a luat telefonul victimei, ulterior acesta accesându-l pentru a vedea dacă aceasta vorbea și cu altcineva în afară de el, de unde a rezultat clar motivul crimei – gelozia inculpatului și respingerea constantă a acestuia de victimă, precum şi săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 228 alin. 1 și art. 360 alin. 1 și 3 Cod penal.
În drept, fapta inculpatului Ștefan Robert-Florin care, iar în dimineața din data de 09.12.2023, în jurul orelor 11:00, a intrat în cabinetul veterinar al victimei Simon Laura, situat în municipiul Petroșani, strada Saturn, iar în urma unui conflict spontan, folosindu-se de un șnur aflat în buzunarul gecii cu care era îmbrăcat, a sugrumat-o, determinând asfixia mecanică și moartea acesteia, întrunește trăsăturile esențiale ale infracțiunii de omor, faptă prevăzută de art. 188 alin. 1 din Codul penal, iar faptele aceluiași inculpat care, imediat după ce a ucis victima, a luat telefonul acesteia și un rând de chei cu care a închis cabinetul veterinar indicat mai sus, ulterior a accesat telefonul victimei, prin deschiderea acestuia folosind parola de acces pe care o cunoștea, blocarea unui cont de pe telefonul victimei și accesarea aplicației Waze, întrunesc trăsăturile esențiale ale infracțiunilor de furt, faptă prevăzută de art. 228 alin. l Cod penal, și acces ilegal la un sistem informatic, faptă prevăzută de art. 360 alin. l și 3 Cod penal, cu reținerea art. 38 alin. l Cod penal.
Contrar celor susţinute de către parchet, prima instanță a apreciat că nu gelozia i-a provocat inculpatului impulsul de a o ucide, ci refuzul victimei de a relua relaţia cu acesta, rezultând din întreg probatoriu faptul că inculpatul încerca să refacă relaţia dintre ei iar victima refuza acest lucru. Chiar în cele două zile precedente omorului inculpatul a invitat-o pe aceasta la domiciliul lui, fapt refuzat de victima (aspecte ce a rezultat din mesajele text aflate la dosarul de urmărire penală). Astfel, prima instanță a apreciat că impulsul intern ce l-a determinat pe inculpat să recurgă la această faptă de o gravitate deosebită îl reprezintă cearta provocată între cei doi, în dimineața zilei de 09.12.2023 , probabil refuzul constant al victimei de a relua relaţia cu inculpatul, de aceea inculpatul nu a putut accepta ideea pierderii acestei relaţii de iubire si, pe fondul consumului îndelungat de alcool, droguri, pierderii banilor la jocuri de noroc, lipsa somnului în ultimele 2- 3 zile, inculpatul a săvârşit infracţiunea de omor. Tocmai pentru aceste considerente, precum şi în baza considerentelor expuse în încheierea prin care s-a schimbat încadrarea juridică din infractiunea de omor calificat, prevăzută de art. 189 alin. 1 lit. a) Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal, în infracţiunea de omor, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal, prima instanță nu a reţinut premeditarea.
De altfel, martorul Ghiorghieş Dumitru-Gabriel a declarat că, într-adevăr, remorca ataşată maşinii pe care o conducea inculpatul avea o problemă tehnică ce necesita prinderea sa cu un şnur, ceea ce conduce la probabilitatea ca şnurul respectiv să se fi aflat întâmplător în buzunarul hainei sale. Din comportamentul anterior savarsirii faptei nu a rezultat premeditarea faptei, şi anume inculpatul a petrecut până dimineată, a băut o cafea cu martorul Drăgan Andrei, apoi a mers acasă pentru a se odihni, timp în care discuta prin mesaje, într-un mod degajat şi prietenos cu amicul său, spunându-i, printre altele că încearcă să doarmă, dar nu reuşeşte. Prima instanță a apreciat că, în cazul premeditării, există o pregătire psihică, o planificare mentală a detaliilor omorului ceea ce nu corespunde atitudinii degajate a inculpatului anterioare faptei. În orice caz, prima instanță a reținut că există cel puţin un dubiu de neînlăturat în ceea ce priveşte existenţa acesteia.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, prima instanță a avut în vedere gravitatea faptelor săvârșite și periculozitatea inculpatului, orientându-se după criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal.
În ceea ce privește gravitatea faptei de omor, prima instanță a reținut că aceasta se deduce din natura infracţiunii – contra vieţii, din urmarea produsă – decesul victimei Simon Laura, o persoană în vârstă de 31 ani, mamă al unui copil de 4 ani, absolventă de facultate și medic veterinar, o persoană educată și plină de empatie atât faţă de animale, cât şi faţă de semenii săi, după cum a rezultat din caracterizările martorilor audiaţi.
S-au avut în vedere și împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșită, constând în aceea că inculpatul a dat dovadă de o cruditate extremă prin manevra de strangulare a victimei pe care susţine că o iubea, care s-a zbătut pentru viaţa sa. Prima instanță a reținut în defavoarea inculpatului atât modalitatea concretă de savarsire a faptei, descrisă anterior, dar şi din maniera detaşată, fără implicaţii emoţionale în care relatează modul în care a săvârşit fapta de omor. Din aceste împrejurări s-a dedus uşurinţa în săvârşirea infracţiunii faţă de o persoană pe care susţine că o iubeşte şi în prezent, precum şi dezinteresul inculpatului faţă de normele penale. S-a constatat un nivel extrem de ridicat al periculozităţii actiunii violente, rezultat din modul de acţiune, dar şi din circumstanţele spaţio-temporale în care a fost comisă fapta, respectiv pe timpul zilei, în cabinetul veterinar aflat la parterul unui bloc, într-un loc şi moment în care faptele puteau fi auzite, surprinse de locuitorii imobilului.
În ceea ce privește natura şi gravitatea rezultatului produs prin fapta săvârșită, prima instanță a reținut că urmarea produsă este cea mai gravă pentru victima Simon Laura, acţiunea inculpaţului provocând în mod direct decesul acesteia.
Din perspectiva circumstanțelor personale, prima instanță a avut în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, potrivit fișei de cazier judiciar, în vârstă de 30 ani la data săvârşirii infracţiunii, de profesie şofer, cu studii medii (10 clase), fiind cunoscut drept consumator de alcool, droguri şi jocuri de noroc care, deși a recunoscut fapta de omor şi a arătat că regretă cele întâmplate, din conţinutul raportului de expertiză psihiatrică nu rezultă că acesta a fost afectat psiho-emoţional de urmarea tragică produsă, aspect ce rezultă şi din raportul psihiatric întocmit în cauză. De asemenea, în același context, s-a arătat în raport faptul că inculpatul prezintă pattern de personalitate cu accente histrionice, compulsive și antisociale, cu tendinţe de manipulare. Prima instanță a mai reținut că inculpatul a fost capabil să omoare, într-un mod plin de cruzime o persoană faţă de care susţine că a nutrit sentimente de iubire.
În vederea individualizării judiciare a pedepselor, prima instanță a avut în vedere constatările comisiei de expertiză medico-legală psihiatrică care prezintă, în detaliu, statutul moral, social, psihic și personalitatea inculpatului.
Prima instanță a avut în vedere întreaga caracterizare efectuată de medicii psihiatrii în raportul de expertiză psihiatrică şi nu poate avea în vedere, ca aspect pozitiv în creionarea persoanei inculpatului, multiplele caracterizări pozitive depuse la dosarul cauzei, acestea fiind în deplină neconcordanţă cu aspectele ce rezultă din redarea mesajelor adresate, în special, victimei, prin care inculpatul adresează ameninţări violente imediate, cuvinte deosebit de insultătoare, un caracter de joasă moralitate şi un limbaj vulgar, precum şi cu descrierile martorilor audiaţi care, în majoritate, au descris inculpatul ca fiind consumator de alcool, de droguri, agresiv fizic cu victima.
De asemenea, s-a ținut cont şi de conduita inculpatului după comiterea agresiunii, acesta nu a încercat să resusciteze victima şi nici nu a apelat serviciul de urgenţă în vederea acordării unor intervenţii medicale prompte. Dimpotrivă, inculpatul a încuiat victima decedată în cabinet, îngreunând şi mai mult descoperirea sa, a sustras telefonul mobil al victimei, pe care l-a accesat inclusiv pe aplicaţiile de socializare, probabil din dorinţa de a cunoaşte potenţiale legături ale victimei cu alte persoane.
Ca urmare a tuturor acestor aspecte, prima instanță a apreciat că inculpatul este o persoană deosebit de periculoasă pentru societate, atitudinea acestuia de regret faţă de fapta comisă este reţinută de instanţă, prin prisma considerentelor raportului de expertiză psihiatrică, ca fiind un act de manipulare în vederea obţinerii unei pedepse mai blânde şi nu regret profund, astfel că se impune aplicarea unei pedepse spre maximul prevăzut de lege pentru infracţiunea de omor. Este adevărat că există caracterizări pozitive din partea martorilor audiaţi, însă aceştia sunt prietenii inculpatului, astfel că aprecierile lor în ceea ce priveşte persoana inculpatului sunt pur subiective şi contravin cu restul probatoriului obiectiv sau medical admiistrat cu privire la personalitatea sa.
De asemenea, tot în individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanță a reținut urmările tragice aduse prin suprimarea vieţii victimei, pentru membrii familiei – părinţi şi copil, în condiţiile în care aceasta era o persoană calmă, bună, empatică, bine văzută în societate, o mamă desăvârşită precum şi indignarea prin suprimarea vieţii acesteia, produsă comunităţii în care aceştia locuiau, aspecte ce rezultă din declaratiile martorilor.
Toate aceste circumstanţe legate de faptă, de persoana inculpatului şi de urmările morale cauzate parintilor victimei care şi-au pierdut unicul copil și cauzate fiului victimei care şi-a pierdut mama în ingrijirea căreia se afla, la vârsta de 4-5 ani, au determinat convingerea primei instanță că sunt atinse toate punctele de maximă gravitate.
Este adevărat că inculpatul este necunoscut cu antecedente penale, însă această împrejurare este insuficientă a conduce la reţinerea circumstanţelor atenuante şi implicit la reducerea pedepsei sub minimul special, în raport cu circumstanţele reale ale comiterii faptei.
Totuşi, în favoarea inculpatului, prima instanță a reținut conduita acestuia pe parcursul judecăţii cauzei, de colaborare cu organele judiciare, atitudine respectuoasă în faţa instanţei de judecată şi consimţământul acestuia de a acoperi daunele solicitate de părţile civile, motiv pentru care a apreciat aprecia această împrejurare ca fiind unica împrejurare ce poate diminua pedeapsa apreciată de instanţă ca fiind maximă.
În raport cu cele menţionate anterior privitoare la gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea inculpatului, prima instanță a condamnat inculpatul la pedeapsa de 19 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor.
În ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, prima instanță a avut în vedere alături de dispozițiile penale şi criteriul constituţional al proporţionalităţii, înscris în art. 53 alin. 2, potrivit căruia restrângerea exerciţiului unor drepturi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o și de dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Prima instanță a reţinut că pentru infracțiunea de omor, legea prevede în mod expres obligativitatea interzicerii unor drepturi, iar natura faptei săvârşite duce la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege, de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi de a comunica cu membrii de familie ai victimei, ori de a se apropia de acestea.
Prima instanță a mai dispus condamnarea inculpatului Ștefan Robert-Florin la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt.
În baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) și k Cod penal, s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) și k) Cod penal, s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Prima instanță a mai dispus condamnarea inculpatului Ștefan Robert-Florin la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic.
În baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) și k) Cod penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) și k) Cod penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
După ce s-a constatat că faptele care formează obiectul prezentei cauze au fost săvârşite în concurs real, prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 19 ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilită, respectiv 2 ani, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 21 ani închisoare în penitenciar.
În baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b), d), h), k) și n) Cod penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, exercitarea dreptului de a alege, exercitarea dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi exercitarea dreptului de a comunica și de a se apropia la o distanţa mai mică de 10 m de familia victimei și de reprezentantul părţii civile Ispas Erik, respectiv Ispas Paul Eugen, pe o perioadă de 5 ani după 8
executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b), d), h), k) și n) Cod penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, exercitarea dreptului de a alege, exercitarea dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi exercitarea dreptului de a comunica și de a se apropia la o distanţa mai mică de 20 m de familia victimei și de reprezentantul părţii civile Ispas Erik, respectiv Ispas Paul Eugen, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În ceea ce privește măsurile preventive, prima instanță a reținut că temeiurile care au fost avute în vedere la momentul dispunerii şi al menţinerii arestării preventive se menţin, având în vedere că există probe, din care rezultă dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul a săvârşit infracțiunile pentru care este judecat, iar măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpatului şi este necesară pentru realizarea scopului asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, înlăturării stării de pericol pentru ordinea publică şi împiedicării inculpatului de a comite noi infracţiuni. S-au avut în vedere în acest sens gravitatea faptei, pericolul concret pentru ordinea publică demonstrat prin probe, impactul social al faptelor reţinute în sarcina inculpatului, limitele de pedeapsă, durata totală a măsurii şi persoana inculpatului. De altfel, prima instanță a reținut că de la data luării măsurii arestului preventiv faţă de inculpat (09.12.2023) şi până în prezent nu au intervenit împrejurări noi care să modifice temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, iar perioada de timp scursă de la luarea măsurii şi până în prezent nu este de natură a depăși un termen rezonabil în raport de gravitatea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, complexitatea cauzei și stadiul procedurii.
Potrivit art. 112 alin. 1 lit. b) din Codul penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Prima instanță, având în vedere că la comiterea faptei ce constituie elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 188 alin. 1 Cod penal, inculpatul a folosit un şnur, ridicat de locul faptei, iar acesta aparține inculpatului, a dispus dispune confiscarea acestuia.
În ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, prima instanță a reținut că inculpatul nu a solicitat să fie judecat potrivit procedurii simplificate, în condiţiile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, nu a recunoscut faptele retinute în rechizitoriu, aşa cum au fost descrise în totalitatea lor, astfel că nu este admisibilă o astfel de cerere formulata după cercetarea judecătorească, cu ocazia dezbaterilor asupra fondului.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a reținut că manifestarea de voinţă a inculpatului, în sensul că este de acord cu acoperirea prejudiciului, astfel ca vor fi admise cererile privind acordarea daunelor materiale, și anume suma de 2.000 euro lunar pentru minorul Ispas Erik până la împlinirea vârstei de 18 ani, suma de 4.500 lei solicitata de Simon Adalbert și Simon Tunde Dalma, părinții victimei, reprezentând cheltuieli cu înmormântarea.
În ceea ce priveşte solicitarea partii civile Ispas Erik, prin reprezentantul său, Ispas Eugen de acordarea daunelor materiale de 10.000 euro constând în cheltuielile ulterioare înmormântării, prima instanță a reținut că acestea nu au fost indicate decât prin concluziile scrise şi nici nu au fost sustinute prin probe.
Referitor la daunele morale, prejudiciile nepatrimoniale, constituie acele consecinţe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conţinut neeconomic şi care rezultă din
atingerile şi încălcările drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecinţe pot fi durerile fizice, psihice, afective, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnităţii, etc.
Deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, pentru părţile civile, acestea constând în privarea copilului în vârstă de 5 ani de o ingrijirea și prezenta mamei, precum şi privarea părinţilor de a o avea în viaţa lor pe unica fiică.
Astfel, din declaraţiile martorilor audiaţi şi ale părţilor civile, din fotografiile depuse la dosar și chiar din declaratia inculpatului a rezultat că victima a avut o relaţie foarte apropiată cu fiul său. Urmare a decesului victimei Simon Laura s-a reținut că s-a produs o traumă care nu poate fi comensurabilă în bani şi nici nu poate fi înlăturată sau înlocuită – dispariţia intempestivă şi violentă a unei mame din viaţa fiului său şi a unicului copil, din viaţa părinţilor săi. În ceea ce priveşte stabilirea cuantumului acestora, s-a avut în vedere ca acestea să nu constituie nici venituri nejustificate pentru partea civilă şi nici să nu aibă consecinţe pecuniare excesive asupra inculpatului şi familiei acestuia, astfel că, obligarea sa la 100.000 euro pentru minorul Ispas Erik și 100.000 euro pentru ambii părinți ai victimei, este în măsură să ofere o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit de părţile civile.
Împotriva acestei sentințe penale, cu respectarea termenului prevăzut de lege, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA, inculpatul ȘTEFAN ROBERT-FLORIN și părțile civile ISPAS ERIK, SIMON ADALBERT și SIMON TUNDE DALMA au exercitat calea de atac a apelului.
Prin apelul formulat, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor în infracțiunea de omor calificat, faptă prev. de art. 189 alin. l lit. a Cod penal și condamnarea inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni.
Apelul a fost motivat în scris, conform art. 412 alin. 4 Cod procedură penală, fiind completat în ședință în sensul solicitării de majorare a pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii împotriva vieții.
S-a invocat, în esență, că premeditarea rezultă din:
– lipsa probelor privind vreo ceartă spontană ori aflarea inculpatului sub pretinsa influență a alcoolului de manieră care să imprime acțiunii inculpatului o justificare alături de cearta puternică (declarațiile martorilor Cenușe și Drăgulescu);
– incompatibilitatea apărării privind impulsul de moment cu lipsa unor lovituri aplicate victimei cu pumnii ori picioarele;
– conversațiile inculpatului cu mama sa și cu victima nu relevă o ceartă puternică aptă să ducă la ucidere, ci faptul că inculpatul nu concepea viața fără victimă ori existența unei vieți separate de a victimei;
– discuțiile inculpatului cu victima prin mesageria electronică, de-a lungul a 2-3 săptămâni înaintea săvârșirii faptei și chiar în zilele de 07-09.12.2023, relevă acuzații legate de infidelități și multiple amenințări cu moartea;
– plasarea inculpatului în spatele victimei de unde i-a înfășurat șnurul duce la concluzia că nu a acționat sub imperiul emoțiilor puternice, ci la rece. De vreme ce victimei nu i-a fost frică să stea cu spatele la inculpat, înseamnă că nu a bănuit nicio clipă că urma vreo agresiune, ceea ce duce la concluzia că cei doi nu se certau în momentul strangulării;
– inconsecvențele în declarațiile inculpatului privind originea și destinația șnurului folosit la strangularea victimei. În același sens, lipsa coroborării acestor declarații cu cele ale martorului Gheorghică, acestea din urmă fiind oricum neverosimile;
– inculpatul și-a concentrat apărarea propunând martori care să susțină versiunea cu consumul exagerat de alcool pentru a-și construi o circumstanță favorabilă nereală, dar martorii nu au confirmat apărarea.
Prin apelul formulat, inculpatul ȘTEFAN ROBERT FLORIN a solicitat:
– în principal: trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe sub aspectul infracțiunilor de furt și acces ilegal la un sistem informatic.
– în subsidiar: Pentru comiterea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic să se dispună o soluție de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală – fapta nu este prevăzută de legea penală A solicitat și reducerea pedepselor spre minimul special prevăzut de lege pentru fiecare infracțiune.
Apelul a fost motivat în scris, conform art. 412 alin. 4 Cod procedură penală, fiind completat în ședință, în sensul solicitării de reducere a contribuției lunare în favoarea minorului ISPAS ERIK.
Au fost invocate, în esență, următoarele:
– lipsa motivării privind comiterea infracțiunilor de furt și acces ilegal la un sistem informatic
– pedepse excesiv de mari pentru comiterea infracțiunilor de furt și acces ilegal la un sistem informatic
– mențiunea din motivare privind o persoană străină de cauză – Bălan Larisa Roxana
– în ceea ce privește accesul ilegal la telefon, din moment ce inculpatul cunoștea parola de acces, nu se poate vorbi despre un acces ilegal, fără drept, parola fiindu-i comunicată de către victimă cu mult înainte ca fapta de omor să aibă loc.
– blocarea unui cont sau accesarea aplicației Waze nu pot constitui elementul material al infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic deoarece nu s-au efectuat prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate
– aplicația WAZE ar fi putut fi deja deschisă pe telefonul victimei in momentul deschiderii acestuia cu parola, fereastra WAZE deschizându-se în momentul accesului, astfel că intenția inculpatului nu a fost de a accesa aplicația de indicații rutiere WAZE, ci de a deschide telefonul
– pedeapsa aplicată pentru fiecare din cele trei infracțiuni este excesivă raportat la modalitatea și mijloacele în care fapta a fost comisă, la consecințele acesteia, la atitudinea inculpatului din cursul urmăririi penale și din cursul judecății și la posibilitățile de îndreptare a comportamentului infracțional
– contribuția lunară în favoarea minorului ISPAS ERIK a fost stabilită într-un cuantum excesiv.
Prin apelurile formulat, părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK au solicitat
– desființarea încheierii de ședință din data de 26.02.2025, prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice,
– condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de omor calificat
– obligarea inculpatului Ștefan Robert Florin la plata sumei de 4.500 lei către părțile civile Simon Adalbert și Simon Tunde Dalma cu titlu de daune materiale – cheltuieli de înmormântare
– majorarea daunelor morale Apelul a fost motivat în scris, conform art. 412 alin. 4 Cod procedură penală S-au invocat, în esență, următoarele:
– premeditarea este susținută de: mesajele transmise de inculpat victimei, care au un caracter direct, repetat și fără echivoc, indicând clar intenția de a-i suprima viața și delimitând un orizont temporal precis pentru aceasta; faptul că inculpatul 11
alternează între amenințările cu tentative de împăcare indicând o deliberare interioară, o oscilație între cele două variante; pregătirea mijlocului de ucidere — șnurul adus din exterior; modul de comitere a faptei — executare „la rece”, fără conflict, prin surprindere, sugrumată din spate, într-un moment în care se afla într- o postură inofensivă și nu anticipa nicio agresiune; comportamentul anterior și ulterior crimei, care relevă coerență și asumare; analiza toxicologică a alcoolemiei care a indicat faptul că inculpatul nu se afla sub influența băuturilor alcoolice; faptul că după crimă, inculpatul a sustras telefonul victimei pentru a șterge mesajele care îl incriminau; mesajele trimise de inculpat mamei sale după crimă; folosirea manipulării afective – tacticile psihologice de apropiere înaintea crimei; eșecul planului de împăcare – declanșatorul premeditat; inculpatul nu era în conflict acut cu victima în ziua faptei, ci păstra aparență de normalitate tocmai pentru a reduce suspiciunea acesteia.
– minorul Ispas Erik (copilul victimei), a fost lipsit de mamă într-un mod brutal, afectarea dezvoltării psihologice, emoționale și sociale este profundă și ireversibilă
– părinții victimei sunt cei care au crescut și cresc nepotul în urma pierderii fiicei și au fost afectați emoțional și fizic de această pierdere
– daunele materiale de 4500 lei reprezintă cheltuielile de înmormântare suportate de părinții victime, fiind justificate și menționate expres în cererea de constituire de parte civilă, iar inculpatul a acceptat în mod expres cererile de despăgubire (inclusiv cheltuieli materiale), la ultimul cuvânt.
Inculpatul a fost reținut la data de 09.12.2023 iar apoi arestat preventiv începând cu data de 10.12.2023.
Legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a fost verificată succesiv de către instanța de fond, cu consecința menținerii măsurii, ultima dată prin hotărârea apelată, la data de 29.05.2025.
Pe parcursul judecății în apel nu s-au administrat probe noi, inculpatul exercitându-și dreptul la tăcere.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept în limitele persoanei care a declarat apel și calității acesteia în proces, Curtea de Apel Alba Iulia constată că toate apelurile exercitate în cauză sunt fondate, pentru următoarele considerente: În mod neîntemeiat prin încheierea penală din data de 26.02.2025, Tribunalul Hunedoara a admis cererea inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat faptă prev. de 189 alin. 1 lit a) rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal în infracțiunea de omor prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal, condamnând apoi inculpatul pentru săvârșirea acestei din urmă infracțiuni prin sentința apelată.
Reținând o stare de fapt în esență similară celei din rechizitoriu și bazată în mod corect pe întreg probatoriul administrat, prima instanță a interpretat în mod neîntemeiat semnificația conduitei inculpatului atât înaintea uciderii victimei, cât și în timpul actului, iar apoi după ce victima decedase, apreciind în mod eronat că nu acționase cu premeditare în suprimarea vieții victimei.
Instanța de apel va menține încadrarea juridică a faptei de ucidere, astfel cum a fost determinată prin rechizitoriu – omor calificat, faptă prev. de 189 alin. 1 lit. a) rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, urmând a pronunța o soluție de condamnare corespunzătoare, individualizând pedeapsa într-un cuantum corespunzător limitelor de pedeapsă ale infracțiunii calificate, evident superioare celor aferente infracțiunii simple reținute de prima instanță.
În mod subsecvent, soluția primei instanțe de respingere a cererii inculpatului privind aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală va fi menținută, chiar dacă
pentru alte considerente – inaplicabilitatea procedurii pentru recunoașterea învinuirii în cazul infracțiunii de omor calificat, conform art. 374 alin. 4 Cod procedură penală.
Totodată, aplicarea pedepselor complementare și accesorii (în cazul tuturor infracțiunilor reținute) prin raportare la prev. art. 66 alin. 1 lit. d) și k) Cod penal este neîntemeiată. Nu se identifică în probatoriul administrat elemente care aibă legătură cu sfera dreptului de a alege sau dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În mod întemeiat prima instanță a apreciat că sunt întrunite trăsăturile esențiale ale infracțiunilor de furt și acces ilegal la un sistem informatic, probatoriul administrat susținând această soluție. Totuși pedepsele principale au fost individualizate în mod neîntemeiat, probatoriul administrat susținând justețea îndreptării spre minimul special.
Deducerea duratei privării de libertate a inculpatului a fost realizată cu respectarea prevederilor art. 404 alin. 4 lit. a) Cod procedură penală raportat la art.72 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, în mod întemeiat prima instanță a stabilit obligația inculpatului de plată a unei prestații periodice în favoarea minorului Ispas Erik, însă cuantumul său nu respectă exigențele de proporționalitate, urmând a fi redus.
Totodată, daunele morale la care a fost obligat inculpatul în favoarea aceluiași minor au fost stabilite în cuantum prea mic, iar din cuprinsul daunelor materiale către părțile civile Simon Adalbert şi Simon Tunde Dalma s-au omis, în mod neîntemeiat, cheltuielile de înmormântare în cuantum de 4500 lei.
Pe de altă parte, daune morale către fiecare din părțile civile Simon Adalbert şi Simon Tunde Dalma au fost în mod întemeiat stabilite.
Confiscarea obiectului folosit la comiterea infracțiunii respectă prevederile art. 404 alin. 4 lit. d) Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. 1 lit. b) Cod penal.
Cererea inculpatului de restituire a telefonului mobil marca XIAOMI 12T a fost în mod legal admisă.
Prelevarea probelor biologice de la inculpat s-a dispus cu respectarea art. 3, art. 5 alin. (5), art. 7 alin. (1) şi (2) şi art. 10 din Legea 76/2008 şi pct. 1 din Anexa la Legea nr.76/2008 În fine, cheltuielile judiciare către stat la care a fost obligat inculpatul au fost stabilite corespunzător culpei procesuale a acestuia și actelor procedurale și procesuale efectuate.
Apelul formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA este întemeiat.
Situația de fapt expusă prin rechizitoriu și cea reținută de prima instanță nu diferă esențial, concordă chiar și cu susținerile inculpatului și cu cele ale părților civile și se bazează pe probatoriul administrat atât pe parcursul urmăririi penale cât și în etapa cercetării judecătorești.
Elementele de distincție și controversă sunt la nivelul semnificației atribuite de fiecare participant la procesul penal acțiunilor și inacțiunilor relevante, respectiv la nivelul reflectării atitudinii psihice a inculpatului față de fapta sa și rezultatul acesteia.
Astfel, în mod întemeiat (și, de altfel, necontestat) s-a reținut că relația de iubire între inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN și victima Simon Laura a fost marcată de tensiuni care s-au acutizat mai ales începând cu toamna anului 2023, pe fondul plecării inculpatului în Irlanda și suspiciunilor/acuzațiilor reciproce de infidelitate.
Au fost în mod cert stabilite, ca repere importante:
– amenințările primite de victimă de la inculpat începând cel puțin cu 03.12.2023, dată la care victima solicitase sprijinul părinților inculpatului pentru a-l convinge să accepte încheierea relației amoroase dintre cei doi
– întoarcere inculpatului din Irlanda la data de 06.12.2023, legată de problemele din relația cu victima (declararea în fața martorului Drăgan Andrei Marian a unei intenții de a lămuri eventuala infidelitate a victimei, a încerca împăcarea)
– consumul de alcool al inculpatului împreună cu mai mulţi amici
– amenințările explicite și repetate cu moartea din noaptea de 06/07.12.2023 adresate de inculpat victimei în contextul în care aceasta îi spunea că trebuie să se resemneze că nu mai face parte din viaţa ei, alternate cu discuţii normale şi ameninţări sau cuvinte jignitoare pe fondul geloziei puternice
– prezența inculpatului în zilele de 07 și 08.12.2023 la cabinetul victimei unde cei doi au fost percepuți de martori drept având un comportament ”normal”
– continuarea amenințărilor explicite și repetate cu moartea în noaptea de 07/08.12.2023 (mesaje pe mail)
– schimbul de mesaje între inculpat și victimă în zilele de 07 și 08.12.2023, în care inculpatul insistă în acuzații precise de infidelitate, dar și în încercări (fără succes) de a convinge victima să reia relația amoroasă și chiar să întrețină raporturi sexuale
– consumul vizibil, aproape ostentativ (dar nedeterminat cantitativ și fără a da impresia martorilor că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice) de alcool al inculpatului în compania mai multor persoane pe care aparent îi ”cinstea”, începând cu ora 18:00 a zilei de 08.09.2023 și continuând în dimineața zilei de 09.12.2023
– testul de sânge privind alcoolemia la care a fost supus inculpatul și prin care nu s-a evidenţiat vreun consum de alcool, rezultatul fiind zero.
– deplasarea inculpatului la cabinetul veterinar al victimei în dimineaţa de 09.12.2023, având asupra sa, în buzunar, un șnur textil, loc în care a fost văzut de martora Drăgulescu fiind ocupat cu un telefon și părând în relații normale cu victima
– uciderea victimei de către inculpat, în dimineaţa de 09.12.2023, la scurt timp după plecarea martorei Drăgulescu, prin strangulare, în timp ce se afla în spatele victimei, folosind șnurul textil adus asupra sa
– trimiterea apoi de către inculpat a unor mesaje către mama sa prin care menționează decesul victimei, convingerea că nu trebuia sa fie separat de victimă, dorința de a fi iertat pentru ce a făcut
– tendința de manipulare, încercarea de a se pune într-o lumină favorabilă, patern de personalitate cu accente histrionice, compulsive și antisociale (conform expertizei medico-legale psihiatrice asupra inculpatului)
– după uciderea victimei inculpatul a încuiat-o în cabinet și a accesat telefonul acesteia, a deschis aplicația Whatsapp și a blocat un contact, a accesat aplicația WAZE, inclusiv introducând locația Strada Măgurii 40. La scurt timp a încercat să se sinucidă prin spânzurare.
Cu privire la consumul de substanțe psihotrope invocat de inculpat, pe lângă faptul că nu s-a putut proba momentul consumului, raportul de expertiză psihiatrică a relevat că substanțele în discuție sunt stimulante pentru sistemul nervos central. Nu s-a putut stabili efectul acestor substanțe asupra inculpatului dar s-a arătat că nu se poate exclude o acțiune premeditată a inculpatului, chiar în urma consumului de substanțe interzise.
Pentru a determina eventuala incidență a circumstanței agravante a premeditării, instanța de apel pornește de la premisa că legea nu determină expres conținutul acestei instituții juridice, dar doctrina și jurisprudența au arătat că premeditarea cuprinde atât elemente de ordin psihic, cât şi elemente obiective, impunând îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
– trecerea unui interval de timp din momentul luării hotărârii de a săvârşi omorul şi până la momentul executării infracţiunii.
– activitatea psihică a autorului de reflectare, de chibzuire asupra modului cum va săvârşi infracţiunea
– în intervalul de timp dintre momentul luării hotărârii infracţionale şi momentul începerii executării omorului, autorul să treacă la săvârşirea unor acte de pregătire de natură să întărească hotărârea luată şi să asigure realizarea ei.
Legat de cea de-a treia condiție, atât în doctrină cât și în jurisprudență, s-a arătat că: premeditarea ”este posibilă și în cazul unor infracțiuni care nu sunt susceptibile de acte de pregătire”; ”existența unor acte preparatorii materiale în intervalul de timp cuprins între momentul luării hotărârii de a săvârși omorul și momentul executării infracțiunii, constituie o cerință care ar trebui privită cu o anumită flexibilitate prin raportare la particularitățile fiecărei cauze în care se poate reține existența unei deliberări a infractorului cu privire la modalitatea de comitere a faptei; astfel, este posibil ca în urma actelor de reflecție infractorul să aștepte oportunitatea de a comite omorul, fără a fi necesare efectuarea unor acte materiale de pregătire” (a se vedea doctrina și jurisprudența citată în M. Udroiu ”Sinteze de Drept penal. Partea specială. Volumul I. Ediția 2, 2021”, p. 61-63).
În cauza de față, instanța de apel apreciază că momentul de debut al proceselor psihice finalizate cu adoptarea rezoluției infracționale este plasat cel puțin în data de 03.12.2023. La acel moment, în contextul acuzelor de infidelitate adresate victimei și manifestării dorinței acesteia de a fi lăsată în pace de inculpat, acesta adresează prin mesajele consemnate la dosar amenințări explicite „bring, Mihai (presupusul iubit al victimei), cu tine vreau confruntarea finală.. şi vine vremea judecăţii…vreau să vă dau binecuvântarea..”… „m-ai distrus şi vine vremea răzbunării”(f.192 verso).
Din acel moment probatoriul stabilește în mod clar intensificarea acuzaţiilor de infidelitate şi adresarea de tot mai explicite ameninţări victimei din partea inculpatului:“…eşti
pregătită? se va termina, puiule…timpul tău este cronometrat…ţi-ai bătut joc de sufletul meu, eu îmi voi bate joc de viaţa ta…o să primeşti ceea ce meriţi…o să mori!!! Be ready!!!
Fi pregătită, vei plăti tot ce mi-ai făcut…vei plăti pentru tot răul!!! Tik-tak…sună ceasul..tik tak totul se va sfârşi…o să mori…Mă voi asigura!…27 decembrie va fi ultima ta zi! Ziua în care îţi vei lua adio şi de la mine şi de la cel care te…etc) ( f.164, 169). “Eşti foarte aproape de final, puiuţ”(f.171) “ar trebui să-ţi pui ceasul. Va suna foarte curând”(f.174).
Curtea de apel apreciază că intervalul de timp până la uciderea victimei (03 – 09.12.2023) a fost suficient de îndelungat pentru a permite inculpatului să mediteze/chibzuiască asupra faptei, să adopte rezoluția infracțională și să pregătească executarea care, în concret, s-a materializat prin:
– ameninţarea repetată în timp a victimei, urmată de comiterea infracţiunii cu care se ameninţă (după cum s-a arătat mai sus) Din probatoriul administrat rezultă cu prisosinţă că ameninţările proferate nu erau simple exprimări verbale lipsite de consecinţe, ci constituiau manifestări reale ale unei intenţii violente persistente, culminând cu comiterea faptei de omor.
– ”îmblânzirea victimei”, înțeleasă ca și o combinație de tactici: construirea unui sentiment de încredere falsă, reducerea suspiciunii victimei prin manipulare emoțională, exploatarea vulnerabilităților victimei fizice, psihice sau sociale, planificare strategică înainte de comiterea actului final (mod des întâlnit de acțiune care precedă omorul săvârșit de un fost partener, tratat în numeroase studii de specialitate. A se vedea, spre exemplu Monckton-Smith, Jane ORCID
logo (2020) Intimate Partner Femicide https://eprints.glos.ac.uk/6896/)
Astfel, inculpatul, în zilele dinaintea omorului: cu mai multe ocazii a petrecut timp cu victima inclusiv la cabinetul veterinar al acesteia, comportându-se într-un mod perceput drept normal de către martori; a alternat amenințările de moarte cu momente în care și-a declarat repetat iubirea față de victimă, dorința de a relua relația inclusiv sub aspectul raporturilor sexuale. Inculpatul a ales să petreacă timp cu victima preponderent la cabinetul acesteia, exploatând vulnerabilitatea socială a victimei (căreia îi era evident greu să acționeze decisiv în sensul respingerii/alungării inculpatului în prezența unor persoane cu care interacționa în mediul profesional, de vreme ce inculpatul, deși extrem de amenințător în mesaje, nu manifesta public un comportament vădit agresiv, însă afirma că frica este cea care o determina pe victimă să îl primească). Tot la cabinetul victimei a ales să săvârșească și omorul. După ce a manifestat un comportament normal în prezența unei cliente a victimei, ca și în ziua precedentă, insuflând o falsă siguranță victimei, odată rămas singur cu aceasta, a strangulat-o din spate. Astfel, faptul că inculpatul a săvârșit omorul într-un mod care indică faptul că victima nu se aștepta la o astfel de acțiune, probează succesul tacticii de îmblânzire descrise.
– aducerea la cabinetul victimei a obiectului folosit pentru uciderea acesteia (șnurul).
Cu privire la acest obiect, doar declarația martorului Ghiorghieş Dumitru-Gabriel a declarat că remorca ataşată maşinii pe care o conducea inculpatul avea o problemă tehnică ce necesita prinderea sa cu un şnur nu oferă o justificare suficientă pentru prezența obiectului în haina inculpatului, mai ales în contextul în care există inconsecvențe cu declarațiile inculpatului (a declarat că acel șnur nu l-a introdus el în buzunar, ci îl avea de mai mult timp fiind introdus chiar de victimă; a mai declarat că „l-a găsit în geacă” și aparținea unui pantalon de trening și l-ar fi pus victima în buzunarul unei geci în perioada în care locuiau împreună; nu a menționat niciun moment că-l folosea la strângerea prelatei a remorcii sale; a mai declarat apoi că nu cu haina în care era introdus șnurul a venit din Irlanda; în fata instanței a susținut că a descoperit șnurul în buzunar abia cu câteva minute înainte de a ucide victima)
– modul rapid, coerent, de acțiune când a ucis efectiv victima În jurul orei 10:30 inculpatul era văzut de martora Drăgulescu la cabinetul victimei având un comportament normal, la ora 10:36 inculpatul transmite un mesaj pe telefon unui amic, în jurul orei 10:40 martora Drăgulescu părăsește cabinetul, iar la ora 10:59 deja inculpatul transmite mesaje mamei sale din care reiese că ucisese victima, după care ia telefonul victimei, îl deschide accesând aplicația WAZE (care oferă facil istoricul deplasărilor titularului de cont).
De vreme ce decesul în urma strangulării intervine, în mod obișnuit, într-un timp de 2 – 4 minute, inculpatul a avut suficient timp pentru o eventuală desistare. Menținerea forței mecanice necesare strangulării pe această durata de timp oferă cel puțin indicii privind determinarea inculpatului în atingerea scopului de a ucide.
– în mod întemeiat a reținut chiar prima instanţă că probatoriul administrat și mai ales mesajele dintre inculpat și victimă arată că relația acestora era în punctul de a fi încheiată din iniţiativa victimei, ca urmare a certurilor legate de presupuse acuzaţii reciproce de infidelitate şi ca urmare a respingerii constante a inculpatului de către victimă.
Inculpatul a înţeles faptul că victima nu mai dorește să reia relația amoroasă din trecut din atitudinea acesteia, care l-a blocat pe telefon, inclusiv pe reţelele de socializare, a luat legătura cu părinții inculpatului pentru a-l convinge să accepte încheierea relației iar, după venirea inculpatului în ţară, a refuzat să se îl întâlnească în vederea întreţinerii de relaţii intime.
Or, după cum se arată în studiile de specialitate (spre exemplu, a se vedea
https://www.journalstudiesanthropology.ro/en/young-intimate-femicide-in-romania-
incidence-and-risk-factors/a88/), declararea intenţiei de separare victim – agresor constituie factorul declanșator principal pentru femicidul tinerelor femei.
Aşadar, în acord cu procurorul și în dezacord cu susţinerile apărării inculpatului, Curtea de apel reţine că activitatea ce a dus la uciderea victimei nu a fost justificată de o reacţie de moment afectivă intensă, provocare/supărare, ci este rezultatul unei decizii anterior adoptate după o perioadă de chibzuire şi deliberare.
În fine, acțiunile inculpatului în contexte de natură a maximiza percepția publică (prezența în preajma victimei la cabinetul acesteia manifestând comportament normal, petrecerea de timp alături de diverși amici cu mai multe ocazii care implică și consumul de alcool evidențiat prin cumpărarea vizibilă a mai multe sticle de băutură) și principala apărare formulată în sensul că ar fi acționat spontan sub impulsul unui conflict de moment și al influenței băuturilor alcoolice par să se coroboreze.
Însă, totodată, își pierd congruența odată ce inculpatul a insistat mereu în a-și declara iubirea față de victimă și a încerca să convingă instanța de regretul pentru fapta săvârșită dar, în același timp, nu a făcut nimic pentru a acoperi prejudiciile materiale și morale aduse familiei victimei care include un minor de sub 7 ani. Dimpotrivă, conduita procesuală a 16
inculpatului a fost constantă în a încerca obținerea unui regim juridic penal cât mai blând și a se reduce cuantumul daunelor morale și materiale solicitate de părțile civile.
În acest sens, acțiunile inculpatului în contexte de natură a maximiza percepția publică par mai degrabă a face parte din construirea premeditată a premiselor unor circumstanțe atenuante.
Apelul formulat de inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN este întemeiat pe latura penală doar sub aspectul individualizării pedepselor principale pentru infracțiunile de furt și acces ilegal la un sistem informatic și în privința conținutului pedepselor complementare și accesorii pentru toate cele 3 infracțiuni. Pe latura civilă, apelul este fondat doar cu referire la cuantumul prestației lunare la care a fost obligat inculpatul în folosul minorului Ispas Erik
În ceea ce privește infracțiunea de omor calificat, netemeinicia apelului formulat de inculpat își găsește argumentele în analiza de mai sus a apelului Parchetului.
În plus, sub aspectul conținutului pedepselor complementare și accesorii, se constată că prima instanță a dispus în mod neîntemeiat interzicerea drepturilor prev. art. 66 alin. 1 lit. d) și k) Cod penal – dreptul de a alege și dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public. Nu se identifică în probatoriul administrat elemente care să fundamenteze existența unei nedemnități sub acest aspect particular. Aplicarea pedepselor complementare și accesorii trebuie să se realizeze inclusiv prin prisma CEDO, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (2) și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994. Prin urmare, instanța de apel efectuând analiza importanței intereselor în conflict și a raportului de proporționalitate va înlătura aceste interdicții.
Cu referire la infracțiunile de furt și acces ilegal la un sistem informatic în primul rând se observă faptul că motivarea hotărârii apelate relevă examinarea problemelor esențiale, în concordanță cu circumstanțele speței în general și cu apărarea inculpatului față de aceste infracțiuni în specia.
Astfel, în condițiile în care în fața primei instanțe aceste acuzații practic nu au fost contestate, nu au fost invocate motive care să pună în discuție eventuale cazuri care să împiedice exercitarea acțiunii penale, considerentele sumare ale hotărârii apelate răspund exigențelor de motivare. Se regăsesc mențiuni din care rezultă întrunirea trăsăturilor esențiale ale celor 2 infracțiuni:
”imediat după ce a ucis victima, a luat telefonul acesteia marca Apple Iphone 15 pro și un rând de chei cu care a închis cabinetul veterinar indicat mai sus, iar ulterior a accesat telefonul victimei, prin deschiderea acestuia folosind parola de acces pe care o cunoștea, blocarea unui cont de pe telefonul victimei și accesarea aplicației WAZE.” ”După savarsirea omorului , inculpatul a recunoscut faptul că a luat telefonul victimei, ulterior acesta accesându-l pentru a vedea dacă aceasta vorbea si cu altcineva in afară de el, de unde rezultă clar motivul crimei – gelozia inculpatului si respingerea constantă a acestuia de victimă (fila 303 verso vol 1 dup, ultimul paragraf) precum şi savarsirea infractiunilor prevăzute de art. 228 al 1 si art.360 al.1 si 3 Cod penal.” ”în cazul concret al agresiunii comise de inculpatul Ștefan Robert asupra victimei Simon Laura, faptele acestora întrunesc elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de omor iar faptele ulterioare comiterii omorului, de a lua telefonul mobil al victimei şi a-l accesa întruneşte condiţiile infracţiunilor de furt şi acces ilegal la un sistem informatic.” ”inculpatul a încuiat victima decedată in cabinet, îngreunând şi mai mult descoperirea sa , a sustras telefonul mobil al victimei, pe care l-a accesat inclusiv pe aplicaţiile de socializare, probabil din dorinţa de a cunoaşte potenţiale legături ale victimei cu alte persoane.”
Prin urmare, este neîntemeiată cererea de trimitere a cauzei spre rejudecare sub aspectul infracțiunilor de furt și acces ilegal la un sistem informatic.
Cu privire la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, latura obiectivă întrunește cerințele textului de incriminare atât timp cât inculpatul a realizat o interacțiune logică, funcțională cu sistemul informatic (telefonul) beneficiind de resursele și funcțiile acestuia după ce ucisese victima. Este evident faptul că, și în situația în care victima i-ar fi comunicat la un moment anterior, mai mult sau mai puțin îndepărtat în timp, parola de acces, aceasta nu a consimțit, nu a autorizat ca telefonul să îi fie accesat de către cel care a ucis-o.
De asemenea, contrat apărării inculpatului, de vreme ce telefonul accesat fără drept de inculpat se putea accesa doar cu parolă, este incidentă ipoteza accesului restricționat pentru anumite categorii de utilizatori prin proceduri specializate.
În fine, accesarea aplicației WAZE este relevantă, fiind cel puțin plauzibil ca inculpatul, în condițiile în care suspecta victima de infidelitate, să fi dorit să verifice istoricul deplasărilor acesteia, locațiile unde s-ar fi aflat anterior.
Observând contextul săvârșirii infracțiunilor de furt și acces ilegal la un sistem informatic (după uciderea victimei), obiectul material (telefonul victimei), urmarea periculoasă, motivul și scopul urmărit (verificarea conduitei anterioare a victimei, posibil și ștergerea de mesaje) circumstanțele personale, toate prin prisma art. 74 Cod penal, instanța de apel se va orienta spre minimul special prevăzut de legiuitor urmând a condamna inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, prevăzute de art. 228 alin. 1 Cod penal și de 2 ani închisoare săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 alin. 1, 3 din Codul penal.
Însușindu-și motivele pentru care prima instanță a apreciat necesitatea aplicării pedepselor complementare și accesorii (natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului), efectuând analiza importanței intereselor în conflict și a raportului de proporționalitate, instanța de apel va interzice, pe lângă fiecare dintre aceste pedepse principale, pe o perioadă de 5 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.
Pentru considerentele expuse mai sus, se va înlătura aceste interzicerea, ca pedepse complementare și accesorii, a drepturilor prev. art. 66 alin. 1 lit. d) și k) Cod penal.
Critica din apelul inculpatului Ștefan Robert-Florin privind netemeinicia cuantumului daunelor materiale lunare la plata cărora acesta a fost obligat către partea civilă Ispas Erik este fondată și urmează a fi admisă.
Sumele de bani ce se acordă cu titlu de prestație periodică lunară au menirea de a asigura părții civile Ispas Erik, din punct de vedere material, condiții de viață cât mai apropiate de condițiile anterioare, asigurându-i astfel accesul la resursele necesare pentru a-și dezvolta potențialul și pentru a-și atinge obiectivele educaționale.
Totodată, la stabilirea cuantumului unor astfel de prestații periodice lunare, este necesar a se ține cont de principiul echității, având în vedere că nu s-a făcut dovada veniturilor lunare realizate de victima Șimion Laura anterior datei de 09.12.2023 și nici a cuantumului aproximativ al sumelor alocate creșterii și educării minorului. Cu toate acestea, prin raportare la profesia pe care victima o exercita efectiv cu succes (medic veterinar în municipiul Petroșani), este cert că victima realiza venituri importante, astfel că putem aprecia cu certitudine, bazându-ne pe declarațiile martorilor, că o sumă importantă era afectată în fiecare lună nevoilor copilului minor. În același registru, raportat la vârsta minorului, este cert că pentru viitor nevoile copilului vor crește și că, dacă mama nu ar fi fost ucisă, ar fi afectat sumele necesare creșterii și educării copilului. Nu se poate omite faptul că minorul mai are în prezent un părinte, care, în egală măsură, are obligația de creștere și educare a fiului său.
Suma stabilită de prima instanță, respectiv 2000 de euro lunar, cu titlu de prestație periodică pentru minor, în condițiile socio-materiale actuale din România, apare totuși ca fiind excesivă.
De aceea, apreciind în echitate, urmează să fie redus cuantumului daunelor materiale lunare la plata cărora inculpatul Ștefan Robert-Florin a fost obligat către partea civilă Ispas Erik, de la suma de 2.000 euro la suma de 500 euro lunar. 18
Apelul formulat de părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK, este întemeiat pe latura penală, iar pe latura civilă doar în privința daunelor morale cuvenite părții civile ISPAS ERIK și daunelor materiale reprezentând cheltuielile de înmormântare în sumă de 4.500 lei.
În ceea ce privește infracțiunea de omor calificat, temeinicia apelului formulat de părțile civile își găsește argumentele în analiza de mai sus a apelului parchetului.
Criticile din apelurile părților civile Simon Adalbert și Simon Tunde Dalma privind netemeinicia cuantumului daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul Ștefan Robert-Florin sunt nefondate și urmează a fi respinse. Cu toate acestea, este fondată și urmează a fi admisă critica din apelul părții civile Ispas Erik privind netemeinicia cuantumului daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul Ștefan Robert-Florin.
În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (5) Cod procedură penală, repararea prejudiciului material și moral se realizează potrivit dispozițiilor legii civile, ceea ce înseamnă că legea penală trimite atât la dispozițiile civile de drept material care reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie (art. 1349, art. 1357, art. 1381 și următoarele din Codul civil), cât și la cele de drept procesual civil, derogările în materie de procedură rezultate din alăturarea acțiunii civile acțiunii penale, fiind expres reglementate în Codul de procedură penală.
Potrivit art. 1357 alin. (1) Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare.
Astfel, reținem că sunt întrunite condițiile cumulative ale răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, respectiv: (i) existența faptei ilicite – constând în aceea că, în data de 09.12.2023, în jurul orei 11:00, pe raza municipiului Petroșani, inculpatul Ștefan Robert-Florin, folosindu-se de un șnur afla în buzunarul gecii sale, a sugrumat victima Simona Laura, determinând asfixia mecanică și moartea acesteia); (ii) existența vinovăției – sub forma intenției directe, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui, poziție psihică a acestuia rezultând, în esență, din modalitatea de comitere a faptei, respectiv strângerea șnurului, cu putere și pe o perioadă mai lungă de timp, în jurul gâtului victimei, până când aceasta a rămas inertă; (iii) existența unui prejudiciul – nepatrimonial, ca urmare a suferințelor psihice îndurate de părțile civile Simon Adalbert (tatăl victimei), Simon Tunde Dalma (mama victimei) și Ispas Erik (fiul victimei); (iv) existența legăturii de cauzalitate între prejudiciul produs părților civile și fapta ilicită comisă de inculpat – această legătură rezultând din însăși materialitatea faptei săvârșite de inculpat și din raportul medico-legal de necropsie.
Constatăm că Tribunalul Hunedoara, la momentul stabilirii cuantumului daunelor morale, a avut în vedere importanța valorii lezate prin fapta inculpatului Ștefan Robert-Florin, legăturile puternice de afecțiune dintre victimă și părțile civile Simon Adalbert (mama victimei), Simon Tunde Dalma (tatăl victimei) și Ispas Erik (fiul victimei), precum și intensitatea suferințelor psihice percepute de către aceștia.
În cauză, este incontestabil faptul că părțile civile Simon Adalbert, Simon Tunde Dalma și Ispas Erik au suferit prejudicii morale.
În ceea ce privește evaluarea daunelor morale, evidențiem că nu se poate stabili un preț al suferințelor cauzate părților civile de mai sus, ca urmare a decesului victimei Simona Laura.
Totuși, este unanim acceptat faptul că, în astfel de situații, despăgubirile bănești, sub forma daunelor morale, sunt de natură să acopere, într-o oarecare măsură, prejudiciul moral suferit. În alți termeni, o sumă de bani poate fi aptă să compenseze suferințele, însă aceasta nu trebuie să constituie o îmbogățire nejustificată.
Legea nu stabilește criterii legale de apreciere a valorii despăgubirilor de natură morală. Fiind aspecte strâns legate de nivelul trăirilor psihice, întinderea lor nu poate fi determinată decât prin aprecierea instanței de judecată.
Astfel, la momentul la care am deliberat asupra criticilor formulate de către aceștia, am avut în vedere faptul că orice sumă de bani oferită cu titlu de daune morale trebuie să fie una rezonabilă, menită a acoperi, pe cât posibil integral, prejudiciul nepatrimonial suferit.
Este adevărat că sumele acordate de instanțele de judecată cu titlu de daune morale nu trebuie să fie unele excesive care să creeze impresia că ar conduce la o îmbogățire fără justă cauză a părților civile, însă, la fel de adevărat este și faptul că, aceste sume nu trebuie să fie simbolice sau derizorii.
În alți termeni, este relevant a se evidenția că despăgubirile civile pentru repararea unui prejudiciu nepatrimonial trebuie să fie rezultatul unei analize atente a împrejurărilor concrete ale cauzei, dar și a practicii judiciare în materie, deci a unui element obiectiv, care înlătură posibilitatea ca despăgubirile civile acordate să constituie un mijloc de îmbogățire fără justă cauză a părților civile. În consecință, pentru a-și păstra caracterul de satisfacție echitabilă, constatăm că despăgubirile civile trebuie să păstreze un raport de proporționalitate, în scopul asigurării unei juste compensații a suferințelor pe care părțile civile le-au îndurat și mai trebuie să le îndure.
Simultan, instanța de apel subliniază că, în cauzele având ca obiect decesul unei persoane, instanțele de judecată nu vor putea în niciun moment ca prin sumele de bani pe care le acordă, indiferent de cuantumul acestora, să stingă suferința psihică și afectivă a părților civile.
Cu toate aceste neajunsuri, instanța de apel accentuează că prin daunele morale pe care le va stabili este datoare să asigure atât o minimă alinare a teribilelor suferințe încercate de părțile civile Simon Adalbert, Simon Tunde Dalma și Ispas Erik, cât și să se înscrie în linia unei practici judiciare care, deși lipsită de consecvență, are totuși anumite repere în ceea ce privește cuantumul sumelor acordate cu titlu de daune morale.
În ceea ce privește prejudiciul nepatrimonial suferit de fiecare parte civilă în parte, instanța de apel consideră că este necesar să avem în vedere următoarele împrejurări: (i) legătura de rudenie dintre partea civilă și victimă; (ii) relația afectivă concretă dinte partea civilă și victimă; (iii) percepția părții civile asupra decesului victimei; (iv) schimbările survenite în situația familială, socială și profesională de la momentul încunoștințării părții civile despre decesul victimei și până în prezent; (v) previziunile părții civile determinate de decesul victimei; (vi) împrejurările și modalitatea în care decesul victimei a fost provocat.
Pentru a evalua criteriile amintite, instanța de apel își îndreaptă atenția asupra tuturor mijloacelor de probă relevante în prezenta cauză.
Se reține că legăturile dintre victima Simona Laura, pe de o parte și părțile civile Simon Adalbert, Simon Tunde Dalma și Ispas Erik, pe de altă parte, erau strânse, fiind bazate pe afecțiune, devotament și sprijin reciproc, după cum rezultă atât din declarațiile părților civile părțile civile Simon Adalbert („Laura a avut o relație foarte bună atât cu mine, cât și cu soția mea, fiind singura noastră fiică”, „copilului îi lipsește mama” și „copilul are un atașament deosebit față de persoanele de sex feminin mai tinere, adică se atașează de mamele copiilor din parc și orice femeie tânără pe care o asociază cu mama lui”) și Simon Tunde Dalma („fiica mea a fost o mamă exemplară”, „la momentul actual ne este foarte greu, și mie, și soțului meu, celorlalți bunici și tatălui său să gestionăm creșterea copilului”, „după deces, copilul a fost rupt din sânul familiei” și „copilul este traumatizat, își caută mama”), cât și din declarațiile martorilor Câmpean Ibolyka („Laura a fost o mamă extraordinară, aș putea spune că chiar exagerat de atentă cu îngrijirea copilului, cu alimentația, educarea și orice avea legătură cu acesta”, „după decesul Laurei, părinții ei au fost și sunt devastați” și „după moartea mamei sale, băiatul este afectat”), Dollinger Raluca („Laura a avut o relație strânsă cu copilul, căruia îi oferea cea mai bună educație și să nu îi lipsească nimic”, „cu părinții ei, de asemenea, Laura a avut o relație foarte bună” și „Erik ține cont de sfaturile pe care i le-a dat mama sa de-a lungul timpului și le respectă, spunându-le celor din jur că așa i-a zis mama 20
lui”), Altman Dumitrița-Florentina („de câte ori merg la băiatul Laurei, se agață de mine, nu mă lasă să plec, îmi cere să dorm cu el și să-i citesc, așa cum făcea mama lui”, „în ceea ce privește părinții Laurei, pot spune că aceștia sunt foarte afectați și își continuă viața datorită lui Erik”, „despre Laura pot să spun că era o mamă model” și „Laura avea o relație foarte bună și cu părinții săi, fiind singurul lor copil”), precum și din concluziile scrise depuse de partea civilă Ispas Erik, prin reprezentantul legal Ispas Paul-Eugen („am decis să îi spunem lui Erik că mama lui nu va mai veni niciodată acasă, că a murit în accident, a plâns foarte mult, a fost extrem de greu pentru el și greul continuă să fie, pe zi ce trece greul se amplifică” și „drama pe care o trăiește fiul meu și familia noastră este inimaginabilă”).
Astfel, se are în vedere că decesul neașteptat al victimei a avut ca și consecință fracturarea echilibrului familial, generându-se consecințe negative, atât în plan psihic, cât și în plan emoțional, pentru fiecare parte civilă în parte.
Se mai constată că era esențială contribuția victimei Simon Laura în cadrul activităților familiale, acesta ocupându-se, în mod conștiincios, de buna creștere și educare a părții civile Ispas Erik, până la momentul decesului acesteia.
De aceea, instanța de apel apreciază că părțile civile suferă consecințe negative ireversibile, în plan psihic și afectiv, ca urmare a faptei ilicite săvârșite de inculpat.
În egală măsură, se constată că despăgubirile morale la plata cărora a fost obligat inculpatul sunt corespunzătoare în raport de părțile civile Simon Adalbert și Simon Tunde Dalma, însă acestea sunt nejustificat de reduse în raport de partea civilă Ispas Erik, fiul în vârstă de 6 ani al victimei, atât prin prisma particularităților concrete ale cauzei deduse judecății, cât și prin raportare la practica judiciară în cazuri similare.
În consecință, pentru aceste motive, aplicând principiile echității, proporționalității și evitării îmbogățirii fără justă cauză, instanța de apel constată că nu se impune majorarea daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul Ștefan Robert-Florin către părțile civile Simon Adalbert și Simon Tunde Dalma, însă se impune majorarea daunelor morale la plata cărora acesta a fost obligat către partea civilă Ispas Erik, de la suma de 100.000 euro la suma de 200.000 euro.
Critica comună din apelurile părților civile Simon Adalbert și Simon Tunde Dalma privind omisiunea obligării inculpatului Ștefan Robert-Florin la plata sumei de 4.500 lei, cu titlu de daune materiale, este fondată și urmează a fi admisă.
În ceea ce privește solicitarea părților civile Simon Adalbert și Simon Tunde Dalma de a obliga inculpatul la plata sumei de 4.500 lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare ocazionate de decesul victimei Simon Laura, fiica lor, constatăm că acesta este întemeiată, chiar dacă la dosarul cauzei nu s-au depuse înscrisuri justificative în acest sens.
Pe de o parte, se ține seama de principiul echității și de faptul că organizarea unei înmormântări reprezintă un fapt notoriu, iar costurile asociate acestui eveniment sunt evidente, iar pe de altă parte, avem în vedere declarații părților civile Simon Adalbert și Simon Tunde Dalma (potrivit cărora „cheltuielile ocazionate de înmormântare și cele creștinești au fost de peste 6.000 lei”) și de manifestarea de voință a inculpatului de a achita aceste cheltuieli (la termenul de judecată din data de 25.03.2025, inculpatul, având ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu plata despăgubirilor civile).
Nu în ultimul rând, se observă că și prima instanță a constatat în considerentele sentinței că se impune acordarea acestor despăgubiri civile, însă a omis să dispună acordarea lor efectivă.
Pe cale de consecință, se va admite acțiunea civilă exercitată de părțile civile Simon Adalbert și Simon Tunde Dalma și sub acest aspect, va fi obligat inculpatul Ștefan Robert- Florin la plata sumei de 4.500 de lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare ocazionate de decesul victimei Simon Laura.
Pentru toate aceste considerente, În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, se vor Admite apelurile declarate către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA, părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK, inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN împotriva încheierii penale din data de 26.02.2025 pronunțate în dosar nr. 516/97/2024 al Tribunalului Hunedoara care va fi desființată sub aspectul soluției de schimbare a încadrării juridice și împotriva sentinței penale nr. 67/29.05.2025 pronunțate în dosar nr. 516/97/2024 al Tribunalului Hunedoara pe care o va desființa sub aspectul:
– soluției asupra infracțiunii de omor
– cuantumului pedepselor principale pentru infracțiunile de furt și acces ilegal la un sistem informatic
– conținutului pedepselor complementare și accesorii aplicate
– componenței și cuantumului daunelor materiale
– cuantumului daunelor morale acordate minorului Respinge cererea inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat faptă prev. de 189 alin. 1 lit a) rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal în infracțiunea de omor prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal.
Descontopește pedeapsa principală rezultantă de 21 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN în pedepsele componente de 19 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor cu pedepsele complementare și accesorii aferente, 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt cu pedepsele complementare și accesorii aferente, 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic cu pedepsele complementare și accesorii aferente, pe care le repune în individualitatea lor, cu înlăturarea sporului aplicat.
Condamnă inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN la pedeapsa de 21 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, faptă prev. de art. 189 alin. 1 lit. a) rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal.
În temeiul art. 67 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN, ca pedepse complementare pedepsei principale de 21 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, pe o perioadă de 5 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, n Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat
– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme
– dreptul de a comunica şi de a se apropia la o distanță de mai puțin de 50 m față de părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK.
În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN ca pedepse accesorii pedepsei principale de 21 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, n Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat
– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme
– dreptul de a comunica şi de a se apropia la o distanță de mai puțin de 50 m față de părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK.
Condamnă inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal.
În temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN, ca pedepse complementare pedepsei principale de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, pe o perioadă de 5 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat
În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN ca pedepse accesorii pedepsei principale de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat Condamnă inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 alin. 1, 3 din Codul penal.
În temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN, ca pedepse complementare pedepsei principale de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, pe o perioadă de 5 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN ca pedepse accesorii pedepsei principale de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal rap. la art. 38 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 45 alin. 1 și 5 Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN, aplicând pedeapsa principală cea mai grea de 21 ani închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (o treime din 3 ani = 1 an), rezultând o pedeapsă principală de 22 ani închisoare, în regim de detenţie, alături de care se aplică pedeapsa complementară constând în interzicerea, pe o perioadă de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, n Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat
– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme
– dreptul de a comunica şi de a se apropia la o distanță de mai puțin de 50 m față de părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK. precum și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, n Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat
– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme
– dreptul de a comunica şi de a se apropia la o distanță de mai puțin de 50 m față de părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod procedură penală raportat la art. 72 Cod penal deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN durata reținerii și arestării preventive de la data de 09.12.2023 până la data de 24.07.2025, inclusiv.
Reduce cuantumul contribuției lunare la care este obligat inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN față de partea civilă ISPAS ERIK, de la 2000 euro lunar până la 500 euro lunar.
Majorează cuantumul daunelor morale la care este obligat inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN față de partea civilă ISPAS ERIK, de la 100.000 euro până la 200.000 euro.
Obligă inculpatul inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN la plata către părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA a sumei de 4500 lei reprezentând daune materiale – cheltuieli de înmormântare.
Menține celelalte dispoziții din sentința penală apelată, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia, potrivit art. 275 alin. 3 Cod penal.
Pentru aceste motive, În numele legii: D E C I D E:
Admite apelurile declarate către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA, părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK și inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN împotriva încheierii penale din data de 26.02.2025 pronunțate în dosar nr. 516/97/2024 al Tribunalului Hunedoara pe care o desființează sub aspectul soluției de schimbare a încadrării juridice și împotriva sentinței penale nr. 67/29.05.2025 pronunțate în dosar nr. 516/97/2024 al Tribunalului Hunedoara pe care o desființează sub aspectul:
– soluției asupra infracțiunii de omor
– cuantumului pedepselor principale pentru infracțiunile de furt și acces ilegal la un sistem informatic
– conținutului pedepselor complementare și accesorii aplicate
– componenței și cuantumului daunelor materiale
– cuantumului daunelor morale acordate minorului Respinge cererea inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat, faptă prev. de art. 189 alin. 1 lit. a) rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal în infracțiunea de omor prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal.
Descontopește pedeapsa rezultantă principală de 21 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN în pedepsele componente de 19 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor, cu pedepsele complementare și accesorii aferente, 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt, cu pedepsele complementare și accesorii aferente, 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic, cu pedepsele complementare și accesorii aferente, pe care le repune în individualitatea lor, cu înlăturarea sporului aplicat.
Condamnă inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN la pedeapsa de 21 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat faptă prev. de art. 189 alin. 1 lit. a) rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal.
În temeiul art. 67 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN, ca pedepse complementare pedepsei principale de 21 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, pe o perioadă de 5 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, n Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat
– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme
– dreptul de a comunica şi de a se apropia la o distanță de mai puțin de 50 m față de părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK.
În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN ca pedepse accesorii pedepsei principale de 21 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, n Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat
– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme
– dreptul de a comunica şi de a se apropia la o distanță de mai puțin de 50 m față de părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK.
Condamnă inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod Penal. 24
În temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN, ca pedepse complementare pedepsei principale de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, pe o perioadă de 5 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN ca pedepse accesorii pedepsei principale de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat Condamnă inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 alin. 1, 3 din Codul penal.
În temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN, ca pedepse complementare pedepsei principale de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, pe o perioadă de 5 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN ca pedepse accesorii pedepsei principale de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal rap. la art. 38 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 45 alin. 1 și 5 Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN, aplicând pedeapsa principală cea mai grea de 21 ani închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (o treime din 3 ani = 1 an), rezultând o pedeapsă principală de 22 ani închisoare, în regim de detenţie, alături de care se aplică pedeapsa complementară constând în interzicerea, pe o perioadă de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, n Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat
– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme
– dreptul de a comunica şi de a se apropia la o distanță de mai puțin de 50 m față de părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK. precum și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, n Cod penal, şi anume:
– dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice
– dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat
– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme
– dreptul de a comunica şi de a se apropia la o distanță de mai puțin de 50 m față de părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA, ISPAS ERIK.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod procedură penală raportat la art. 72 Cod penal deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ŞTEFAN ROBERT FLORIN durata reținerii și arestării preventive de la data de 09.12.2023 până la data de 24.07.2025, inclusiv.
Reduce cuantumul contribuției lunare la care este obligat inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN față de partea civilă ISPAS ERIK, de la 2000 euro lunar până la 500 euro lunar.
Majorează cuantumul daunelor morale la care este obligat inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN față de partea civilă ISPAS ERIK, de la 100.000 euro până la 200.000 euro.
Obligă inculpatul inculpatul ŞTEFAN ROBERT FLORIN la plata către părțile civile SIMON ADALBERT, SIMON TUNDE DALMA a sumei de 4.500 lei reprezentând daune materiale – cheltuieli de înmormântare.
Menține celelalte dispoziții din sentința penală apelată, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunţată la data de 24.07.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.
Preşedinte, Judecător, Gabriel Arghil Oltean Andrei Nistor
Grefier, Cornelia Maria Neag
Data tehnoredactării: 24.07.2025 Iniţialele redactorului şi ale tehnoredactorului: A.N./C.M.N.