Au renunțat la asocierea cu investitorul privat care dezvoltă stațiunea turistică din Șureanu, însă au realizat că au nevoie de turism. Edilii din Petrila vor să transforme o zonă pitorească în sat de vacanță.
Regiunea Lunca Florii, o zonă deosebit de frumoasă din Cheile Tăii, riscă să ajungă în situația stațiunilor Straja și Parâng, în ceea ce privește amenajarea teritoriului dacă nu există un plan urbanistic. În zonă există câteva cabane iar edilii vor ca viitoarele construcții să respecte un plan astfel încât să poată fi realizat un sat de vacanță. ”Noi am cerut Guvernului României și Romsilva să ne transfere drumul Taia-Aușelu, pentru că pe acest drum vom avea și accesul spre viitoarea stațiune turistică Șureanu. Pentru această stațiune facem demersuri de mai mulți ani, iar dacă avem drumul putem face multe. La lunca Florii sunt vreo șapte cabane acum, iar una dintre ele este cuprinsă într-un circuit de tabere pentru elevi. Dacă reușim să facem domeniul schiabil, acolo în acea zonă facem un sat de vacanță. La Lunca Florii am vrea să fie locurile de cazare, de parcare, tot ce este nevoie. Categoric nu vrem să se construiască haotic acolo, iar acum lucrăm la PUZ, să cuprindem zona în intravilan și să avem control. Scriem și un proiect pe fonduri europene pentru a extinde iluminatul public din Taia până în acea zonă”, a declarat Vasile Jirca, primarul localității Petrila. În acest moment se lucrează la instalarea unei linii electrice care să asigure alimentarea cu energie a construcțiilor din Lunca Florii. Investiția este derulată de un furnizor de energie electrică și merge greu din cauza numeroaselor avize, a mai explicat edilul șef al localității. Viitoarea stațiune montană Șureanu-Petrila este cuprinsă și în masterplanul pe turism al Ministerul Turismului. Chiar dacă-și doresc stațiune de schi, edilii din Petrila, anul trecut, au reziliat parteneriatul încheiat în urmă cu mai mulți ani cu SC SKI Șurianu SRL, societate care administrează domeniul schiabil Șureanu. Parteneriatul prevedea extinderea domeniului schiabil pe raza teritorială a Petrilei. Investiția urma să fie suportată de investitorul privat, administrația locală de la Petrila trebuind doar să pună la dispoziție terenul necesar pentru construcția pârtiilor, a telescaunului. Înțelegerea a căzut din cauză că primăria trebuia să plătească taxele necesare pentru scoaterea din fondul forestier a circa 30 de hectare de pădure iar suma necesară ar fi sărăcit bugetul local.