Discursul domnului Procuror General Augustin Lazăr la şedinţa de bilanţ a P.Î.C.C.J. cu referire la Raportul de activitate privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018.
Domnule Președinte al României
KLAUS WERNER IOHANNIS
Doamnă Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție
IULIA CRISTINA TARCEA
Domnule Vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii
NICOLAE-ANDREI SOLOMON
Domnule Inspector General al Inspectoratului General al Poliției Române
Chestor general de poliţie IOAN BUDA
Doamnă Director al Institutului Național al Magistraturii
Judecător Cristina Rotaru-Radu
Excelențele Voastre reprezentanți ai corpului diplomatic,
Doamnelor și domnilor invitați,
Dragi colegi,
 
În anul 2018, atenția societății în ansamblu a fost concentrată asupra autorității judecătorești. Publicul a fost ținut captiv într-o avalanșă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, inițiative parlamentare și ministeriale, decizii judiciare și extrajudiciare și abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra sistemului judiciar.
Sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiție și mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială și probitatea acestora. Au fost extrapolate comportamente discutabile din cazuri izolate la activitatea procurorilor în general, cu consecința inducerii artificiale a unei animozități față de un întreg corp profesional care își îndeplinește sarcinile cu onestitate și în anonimat. De aici până la atingerile aduse independenței nu a fost decât un pas.
A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituțiilor judiciare, în special asupra parchetelor.
În acest context, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost pus în situaţia de a adopta în numeroase rânduri poziții publice și instituționale în sensul apărării independenței procurorilor.
Totodată, a fost anul în care au continuat în avalanșă demersurile de modificare și remodificare a legilor justiției, a codului penal, a codului de procedură penală și altor acte normative cu impact asupra sistemului judiciar. A fost anul în care factorul politic a insistat și a reușit revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Apoi, contrar avizului negativ al CSM, a inițiat revocarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a așezat într-o nouă paradigmă relația procurorilor cu ministrul justiției, stabilind o procedură sui generis de revocare a procurorilor de rang înalt și făcând din propunerea de revocare a ministrului justiției un adevărat act administrativ imperativ pentru Președintele României.
Prin semnale transmise public în mod direct ori prin alte mijloace adecvate, Ministerul Public și-a exprimat preocuparea față de unele modificări ori inițiative legislative, față de modalitatea de promovare și adoptare a acestora, în sensul evidențierii lipsei de transparență, a opacității la dialog și la respectarea opiniei motivate a unui întreg corp profesional al magistraților din România.
Prin ignorarea propunerilor și observațiilor venite din partea reprezentanților Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante vizând cariera procurorilor care au necesitat eforturi de interpretare și aplicare pentru gestionarea carierei profesionale (spre exemplu, delegarea procurorilor, numirea în funcții de conducere, promovarea etc.). Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-au limitat competențele în materia resurselor umane și i-a fost anulată calitatea de titular al acțiunii disciplinare în raport cu abaterile disciplinare comise de procurori. În contrapondere, este răspunzător pentru starea disciplinară din sistem.
Justețea luărilor de poziție ale Ministerului Public a fost confirmată de organismele europene chemate să evalueze reformele. Comisia de la Veneția a subliniat că modificările aduse legilor justiției subminează independența procurorilor și încrederea publică în justiție. S-a relevat, deopotrivă, necesitatea reevaluării procesului de numire și revocare a procurorilor-șefi, astfel încât să se asigure un sistem neutru și obiectiv, prin menținerea atribuțiilor Președintelui României și ale Consiliului Superior al Magistraturii în vederea echilibrării ponderii rolului ministrului justiției.
De asemenea, în opinia nr. 930 cu privire la codurile penale, adoptată în octombrie 2018, Comisia de la Veneția a arătat că, luate separat, dar și prin efectul lor cumulat, amendamentele vor afecta în mod serios eficacitatea sistemului judiciar de a lupta cu formele de criminalitate gravă, cum ar fi corupția, infracțiunile de violență și criminalitatea organizată. Mai mult, unele dintre amendamente sunt contrare obligațiilor internaționale ale României ori merg mai departe decât cerințele rezultate din deciziile Curții Constituționale. Semnalele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale procurorilor-șefi privind efectele negative au fost ignorate în contextul în care dialogul era imperios necesar.  
În același sens, în raportul elaborat de experții GRECO, adoptat la a 79-a reuniune plenară de la Strasbourg, publicat la 11 aprilie 2018, se relevă nevoia întăririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procedura numirii procurorilor-șefi, a garantării prin lege a independenței procurorilor și a faptului că amendamentele care privesc răspunderea materială a magistraților trebuie să inducă reguli clare și predictibile și să nu constituie o amenințare la independența acestora.
Importanța, coerența și obiectivitatea acestor constatări a fost reținută în ultimul raport elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare. Regresele înregistrate au generat îngrijorări fără precedent ale partenerilor europeni și au pus în discuție în mod serios caracterul ireversibil al progreselor. Toate evoluțiile au determinat concluzia că recomandările adresate României în anul 2017 cu scopul ridicării mecanismului nu mai sunt suficiente, fiind adăugate alte recomandări. Între acestea se regăsesc: suspendarea punerii în aplicare a legilor justiției; suspendarea imediată a procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt; respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii; redeschiderea procesului de revizuire a codurilor penale în acord cu recomandările formulate în cadrul mecanismului și cu avizul Comisiei de la Veneția.  
Ministerul Public a urmărit să coopereze loial și în cadru legal cu celelalte puteri ale statului. Deși comunicarea cu ministrul justiției a avut de suferit, relația instituțională dintre cele două entități a continuat să funcționeze. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog în vederea găsirii acelor soluții legislative care să corespundă standardelor europene, să fie conforme angajamentelor internaționale ale României și să-i protejeze pe membrii societății de infracționalitate. Recunoscând competențele Parlamentului și ale Guvernului în materie de legiferare, expertiza profesională de netăgăduit a procurorilor poate constitui o sursă solidă de fundamentare a unor soluții normative viabile și larg acceptate.
În tot acest climat, procurorii au continuat să își îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege. Coordonatele de bază ale activității acestora au fost și în anul 2018 volumul mare al cauzelor de soluționat, complexitatea deseori ridicată imprimată de obiectul și natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale și juridice din aceste spețe, abordarea multidisciplinară. În anul trecut procurorii au avut de soluționat 1.753.540 cauze, din care au fost soluționate 543.971 (cu peste 10.000 mai mult decât în 2017). Au fost emise 46.441 soluții de trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017) privind 58.979 inculpați (din care 242 persoane juridice).
Un sector de activitate care a fost prioritar îl constituie violența în familie. În anul 2018 au fost trimiși în judecată 1360 inculpați pentru infracțiuni care se subsumează acestei noțiuni, reprezentând 2,3% din totalul celor trimiși în judecată. S-au înregistrat 205 copii victime ale părinților, din care 151 minori. Din aceștia, se remarcă 29 victime ale infracțiunii de omor (inclusiv tentativa), din care 12 minori și 32 victime ale infracțiunii de viol, din care 30 minori.
Se constată creșteri ale numărului de inculpați trimiși în judecată la infracțiunile de dare de mită [de la 158 în 2017 la 212 în 2018 (34,2%)], trafic de influență [de la 80 în 2017 la 87 în 2018 (8,7%)] și cumpărare de influență [de la 96 în 2017 la 121 în 2018 (26%)].
Similar anului 2017, se evidențiază mărirea numărului de inculpați trimiși în judecată pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice [respectiv 8,2%, de la 20.380 în 2017 la 22.047 în 2018 (din care conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe de la 10.436 în 2017 la 11.601 în 2018, adică o creștere cu 11,2%)].
Măsurile dispuse pentru impulsionarea și eficientizarea activității de urmărire penală au constat, în principal, în următoarele:
– consolidarea progreselor în combaterea corupției în administrația publică locală; investigații efective în cauzele având ca obiect infracțiuni de spălare a banilor şi evaziune fiscală; combaterea infracțiunilor silvice, precum și a faptelor de corupție, abuz în serviciu, spălare de bani în legătură cu defrișările ilegale de pădure;
– uniformizarea practicii judiciare, inclusiv pe tipuri de investigații şi măsuri asigurătorii în vederea reparării prejudiciilor (măsurile asigurătorii în anul 2018: 2,2 miliarde lei reprezintă dublul resurselor alocate Ministerului Public în valoare de 1,2 miliarde lei);
– crearea unor baze de date conținând sistemul „modus operandi”, elaborarea unor sinteze de jurisprudență şi a unor metodologii de cercetare adecvate;
– implementarea unor instrumente moderne și eficiente de management al procedurilor și realizarea unor procedee probatorii şi metodologii de lucru unitare;
– pregătirea profesională a procurorilor pe domenii infracționale ce conturează, la acest moment, fenomenul infracțional;
– monitorizarea și efectuarea de controale la unitățile de parchet din subordine ce vizează identificarea cauzelor care conduc la prelungirea duratei procedurilor, precum și a celor care au drept consecință intervenirea prescripției răspunderii penale;
– analiza cauzelor care au condus la pronunțarea unor hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimiterea cauzei la procuror;
– analiza modului în care, în cursul urmăririi penale, au fost respectate dispozițiile legale referitoare la luarea măsurilor de supraveghere tehnică, asigurătorii și privative de libertate, precum și garanțiile procesuale privind drepturile părților implicate în procedurile judiciare;
– verificarea modului în care procurorii exercită supravegherea cercetărilor penale de către organele de politie judiciară.
Direcțiile strategice de acțiune ale Ministerului Public în anul 2018 au fost după cum urmează:

1. a) investigarea infracțiunilor de corupție, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, infracțiunilor de spălarea banilor, contra patrimoniului cultural și natural, a mediului și fondului forestier.
2. b) recuperarea prejudiciilor și produsului infracțiunii. Valoarea totală a măsurilor asigurătorii instituite în anul 2018 a fost de 202.994.411 lei.

În Anul european al patrimoniului cultural, se rețin și demersurile realizate împreună cu serviciul specializat al Poliției Române pentru reîntregirea patrimoniului național cu mai multe tezaure antice conținând podoabe, bunuri arheologice, precum și tezaure monetare. Totodată, menționăm publicarea volumului „Protecția juridică a patrimoniului cultural și natural”, lucrare dedicată Anului centenar, elaborată de Ministerul Public împreună cu Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române – un veritabil manual de lucru pentru procurori, dar și pentru specialiștii în protecția patrimoniului cultural național.
Cu titlu de exemplu, putem menționa:
– dosarul privind recuperarea de la un vânzător de antichităţi, fost cetăţean român, stabilit în străinătate, a două tezaure conţinând: 18 podoabe dacice de argint, 496 monede de argint romane și geto-dacice, precum și 10 artefacte arheologice care provin din săpături ilegale de pe teritoriul României. Prin valoarea lor istorico-documentară, precum și prin raritatea lor, piesele arheologice au fost clasate în categoria Tezaur al patrimoniului cultural național. Bunurile recuperate au fost depuse în custodia Muzeului Național de Istorie a României, fiind evaluate la  132.725 Euro;
– dosarul privind recuperarea de la un alt vânzător de antichităţi, cetăţean român stabilit în străinătate, a două tezaure conținând:  7005 monede antice romane și 806 bunuri arheologice. Conform  raportului de expertiză numismatică, tezaurul monetar depus în custodia Muzeului Național de Istorie a României este alcătuit din monede antice emise în cetățile Histria, Tomis și Callatis şi monede romane de tip Provincia Dacia, emise la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Valoarea tezaurului monetar este de 350.000 Euro, iar a celor 806 artefacte este de 20.000 de Euro.
În aceeași direcție a recuperării produsului infracțional se mai reține că  într-un dosar soluționat în anul 2018, având ca obiect infracțiuni de furt calificat de bunuri din siturile arheologice aparținând patrimoniului cultural național, au fost dispuse de Curtea de Apel Alba Iulia despăgubiri în cuantum de 156.000 USD și 319.164 Euro.

1. c) cooperarea judiciară internațională. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a acordat și în anul 2018 o atenție deosebită cooperării internaționale și dezvoltării  relațiilor bilaterale cu partenerii strategici ori tradiționali ai Ministerului Public. Au avut loc participări active la reuniunile Rețelei procurorilor generali și șefilor instituțiilor echivalente de pe lângă curțile supreme ale statelor membre ale Uniunii Europene (NADAL), Forumului Consultativ al procurorilor generali și șefilor serviciilor de procuratură din statele membre ale Uniunii Europene, Conferinței anuale și reuniunii generale a Asociației Internaționale a Procurorilor, Comisiei interguvernamentale România-Republica Moldova și Conferinței internaționale privind justiția cu tema „Independența puterii judiciare, între garantarea drepturilor justițiabililor și respectarea regulilor de funcționare a justiției”.

În același plan, au avut loc întâlniri cu procurorul general al Curții de Casație a Republicii Franceze şi cu procurorul general al Curţii de Casaţie a Republicii Italiene (în cadrul cărora au fost parafate o declarație comună de intenție, respectiv un memorandum de înțelegere); cu procurorul general al Finlandei în cadrul celei de-a 13 Întâlniri a Forumului Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor Membre ale Uniunii Europene; cu Președintele Consiliului Procurorilor Generali al Olandei; cu Procurorul Național al Direcției Naționale Antimafia al Republicii Italiene; cu procurorul general al Republicii Moldova; cu procurorii generali ai Greciei și Austriei cu prilejul Conferinței europene privind punerea în aplicare a Regulamentului Parchetului European de la București.
Deopotrivă, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a avut întrevederi oficiale cu Președintele Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni și cu Președintele CEDO.

1. d) întărirea componentei de integritate și etică profesională.

O serie de incidente disciplinare pe larg reliefate în media, care nu sunt tolerabile, dar nici nu caracterizează conduita procurorilor în ansamblu, au determinat o reacție internă canalizată spre identificarea vulnerabilităților și adoptarea măsurilor cuvenite. Astfel, în luna februarie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus efectuarea unor verificări ample, vizând toate unitățile de parchet și direcțiile specializate, care au urmărit: identificarea riscurilor și vulnerabilităților cu caracter general și punctual care afectează activitatea curentă și atingerea obiectivelor; cazurile mediatizate care pun în discuție integritatea și capacitatea procurorilor de a-și îndeplini atribuțiile și modalitatea de respectare a legii în activitățile curente care prin natura lor aduc limitări drepturilor omului și libertăților fundamentale (măsuri preventive, mandate de supraveghere tehnică, percheziții domiciliare, mandate de aducere).
Prin urmare, a existat o preocupare constantă pentru autocontrol și autoreglare. Au fost luate măsuri manageriale cu caracter preventiv, a fost sesizată Inspecţia Judiciară în 26 cazuri disciplinare, s-a dispus încetarea delegării ori s-au solicitat măsuri de revocare a unor procurori din cadrul unor structuri specializate ale Ministerului Public.
În anul 2018 s-a realizat o primă evaluare a modului și stadiului implementării Strategiei pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale în perioada 2017-2020, elaborată în prima parte a mandatului actualei echipe manageriale a Ministerului Public. Strategia urmărește crearea unei culturi instituționale proprii care să fie cunoscută și aplicată de întreg personalul parchetelor.
În ultimii trei ani a existat un demers continuu de creare a unei culturi instituționale de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în faza de urmărire penală. Proiectul cu acest titlu, inițiat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în 2017, și-a derulat anul trecut cele cinci stagii regionale dintr-un total de şase în cadrul cărora procurorii au beneficiat de formare profesională specifică. Deopotrivă, alte acțiuni în această materie au constat în crearea unei rețele de procurori specializați în instrumentarea cauzelor cu minori, continuarea implementării mecanismului de protecție a drepturilor persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile și culegerea distinctă de date privind criteriile de discriminare. Un grup de procurori a participat în luna iunie 2018 la o vizită de studiu la sediul Curții Europene a Drepturilor Omului. O astfel de inițiativă poate dezvolta o tradiție a Ministerului Public.
A continuat și în anul 2018 activitatea de analizare și uniformizare a practicii judiciare prin declararea recursurilor în interesul legii atât în materie penală, cât și în materie civilă, precum și prin formularea de concluzii în cauzele având ca obiect pronunțarea unor hotărâri prealabile de către completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
În vederea întăririi capacității operaționale a parchetelor în activitatea de combatere a infracționalității, dotării corespunzătoare, dezvoltării unor softuri și sisteme informatice, precum și consolidării pregătirii profesionale a procurorilor, s-a realizat în anul 2018 o bogată activitate de implementare a programelor cu finanțare externă (o investiție de cca. 75 milioane lei), în calitate de autoritate contractantă sau partener. A continuat derularea proiectelor inițiate în cadrul Programului Operațional pentru Capacitatea Administrativă 2014-2020, respectiv: Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor – SIPOCA 53 și Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice – SIPOCA 54.
În conformitate cu Directiva 2014/41/EU a Parlamentului European şi a Consiliului privind ordinul european de anchetă în materie penală în domeniul executării măsurilor de anchetă în vederea obținerii de probe, s-a luat decizia realizării şi implementării sistemului digital de transfer al probelor electronice e-Evidence System, care urmează a fi utilizat în toate statele membre. Acestora li s-a transmis solicitarea de a implementa forma inițială a sistemului. România se numără printre primele state care au finalizat aplicarea procedurilor de implementare a conceptului (la 20 februarie 2019), utilizând platforma hardware asigurată de Ministerul Public și fructificând experiența specialiștilor IT proprii, care au avut o colaborare deosebita cu specialiștii IT din cadrul Departamentului IT si Management de Documente din cadrul Comisiei Europene.
Un alt proiect este dedicat schimbului de bune practici în scopul realizării unui sistem de analiză automat la nivelul Uniunii Europene în privința modus operandi în cazul infracțiunilor de violență și interconectarea sistemelor de analiză bazate pe programul canadian ViCLAS. În context, se impune a fi menționată și semnarea în luna noiembrie 2018 a contractului de finanțare a unui nou exercițiu al Mecanismului Financiar Norvegian. Bugetul aprobat este în valoare de 4.250.000 euro, iar obiectivele generale vizează achiziția de echipamente și formarea profesională.
În concluzie, într-un an marcat de dificultăți și schimbări majore, Ministerul Public și-a îndeplinit misiunea constituțională de reprezentare a intereselor generale ale societății, de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor și este pregătit pentru provocările viitoare.
Având în vedere aspectele expuse anterior, se conturează următoarele obiective și priorități ale activității procurorilor și Ministerului Public în ansamblu:
Obiective strategice:

1. Îndeplinirea unui act de urmărire penală de calitate prin reducerea numărului de achitări, restituiri și infirmări și respectarea unei durate rezonabile a procedurii judiciare;
2. Promovarea unei strategii de resurse umane care să asigure exercitarea unui act de urmărire penală credibil, rapid și eficient;
3. Realizarea unei activități manageriale coerente şi responsabile pe toate palierele ierarhice ale Ministerului Public;
4. Asumarea și promovarea standardelor etice și de integritate, prin urmărirea îndeplinirii măsurilor aferente Planului de integritate pentru sistemul judiciar;
5. Îmbunătăţirea componentei de comunicare internă și externă.

 
Priorități pentru anul 2019:

1. Consolidarea progreselor obținute în domeniul combaterii corupției, spălării banilor, evaziunii fiscale, infracțiunilor împotriva mediului și a patrimoniului cultural, infracțiunilor silvice;
2. Combaterea infracțiunilor de violență;
3. Protecția victimelor infracțiunilor, în special a victimelor violenței domestice, minorilor, ale discriminării de orice tip, ale traficului de persoane, victimelor aflate în situații vulnerabile, infracțiunilor motivate de ură;
4. Intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni și a produsului infracțiunii;
5. Dezvoltarea componentei de cooperare judiciară internațională.

 
În încheiere doresc să mulțumesc magistraților Ministerului Public pentru efortul și rezultatele obținute în activitatea desfășurată atât în anul 2018, cât și pe parcursul mandatului  meu în funcția de procuror general al P.Î.C.C.J. Acestea au permis îndeplinirea cu succes a rolului constituțional al Ministerului Public de reprezentant al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de drept, precum și a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
De asemenea, adresez mulțumiri instituțiilor care au cooperat cu Ministerul Public pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în România.
Totodată, vă rog să-mi permiteți să vă urez un an 2019 cu realizări pe toate planurile și să vă mulțumesc pentru că ne-ați onorat cu prezența dumneavoastră la bilanțul Ministerului Public pe anul 2018.