Alegerile prezidențiale din 2024 aduc o competiție fără precedent, cu o luptă strânsă între șase candidați principali care se află într-un pluton extrem de compact, luptându-se pentru un loc în turul doi. Sondajele recente arată o bătălie acerbă între acești candidați, iar marja de diferență între ei se reduce de la o zi la alta. Potrivit surselor din interiorul echipelor de campanie și a celor mai recente sondaje de opinie, cursa pentru primul tur al alegerilor este deschisă oricărui rezultat.
Sondajul INCSOP îl dă drept câștigător pe Mircea Geoană, candidatul independent, fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de externe. Deși Geoană se menține momentan pe primul loc, diferența dintre el și Marcel Ciolacu, candidatul PSD, s-a redus semnificativ, conform sondajului. În schimb, sondajul realizat de CURS îl poziționează pe Marcel Ciolacu în fruntea cursei, indicând o dinamică de ultim moment în favoarea liderului social-democrat.
Nicolae Ciucă (PNL), fost premier și general de armată, se menține pe poziții, încercând să își securizeze locul în fața unui electorat de dreapta fragmentat. În același timp, candidatul USR, Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung Muscel, captează atenția printr-o campanie energică, adresată unui electorat urban și progresist. George Simion (AUR) continuă să câștige teren cu retorica sa naționalistă și anti-sistem, în timp ce Diana Șoșoacă (SOS România) rămâne o figură controversată, dar puternic susținută de un segment de alegători anti-sistem și eurosceptici.
Această competiție acerbă între cei șase candidați lasă puțin loc pentru ceilalți pretendenți, care se află într-o situație dificilă, încercând să adune cele 200.000 de semnături necesare pentru a-și putea depune candidaturile. Sondajele arată clar că acești candidați au șanse minime să ajungă în turul doi, din cauza competiției puternice din plutonul principal.
Cine sunt ceilalți candidați care luptă pentru vizibilitate:
1. Ludovic Orban
Fost lider al PNL și actual președinte al partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban candidează din partea alianței PMP și Forța Dreptei. Orban, care s-a distanțat de PNL după conflicte interne, încearcă să atragă electoratul de centru-dreapta, promițând o politică transparentă și responsabilă.
2. Cristian Diaconescu
Fost ministru de externe în guvernele PSD și PDL, Cristian Diaconescu candidează independent. Diaconescu încearcă să capitalizeze pe experiența sa diplomatică, dar lipsa unei structuri politice solide îl pune în dezavantaj în fața principalilor competitori.
3. Ana Birchall
Fostă ministră în diverse guverne PSD, Ana Birchall candidează, de asemenea, independent, concentrându-se pe o platformă de reformă a justiției și promovarea integrității în politică. Totuși, fără un partid care să o susțină, șansele ei sunt limitate.
4. Hunor Kelemen
Liderul UDMR candidează cu scopul de a mobiliza electoratul maghiar din România. Kelemen se concentrează pe protecția drepturilor minorităților etnice și pe autonomie regională, dar se află departe de plutonul principal.
5. Cristian Terheș
Intrat în Parlamentul European pe listele AUR, Cristian Terheș candidează acum din partea Partidului Național Conservator Român (PNCR). Discursul său eurosceptic și critic la adresa Uniunii Europene încearcă să atragă electoratul naționalist, dar fără sprijinul direct al AUR, șansele sale sunt minime.
6. Răzvan Constantinescu
Candidatul sprijinit de Patrioții Poporului Român, un partid de buzunar, Răzvan Constantinescu, se adresează unui electorat marginal, fără să aibă un impact major asupra cursei prezidențiale.
7. Călin Georgescu
Vehiculat de peste un deceniu ca potențial premier al AUR, Călin Georgescu candidează ca independent. Deși a fost asociat cu AUR, lipsa unei susțineri oficiale din partea partidului îi limitează foarte mult șansele.
8. Alexandra Păcuraru
Fiica patronului postului Realitatea TV, Alexandra Păcuraru candidează din partea Alternativa pentru Demnitate Națională. Imaginea sa publică este afectată de condamnările de corupție ale tatălui său, iar susținerea pentru candidatura sa este redusă.
Concentrarea cursei prezidențiale într-un pluton compact de șase candidați principali reflectă o fragmentare a electoratului românesc, cu opțiuni polarizate între forțele tradiționale și cele anti-sistem. În același timp, divergențele dintre sondaje – cu Mircea Geoană și Marcel Ciolacu alternând la conducerea preferințelor – indică o volatilitate ridicată a alegătorilor, care pot schimba radical balanța în ultimele săptămâni de campanie.
Cursa pentru prezidențialele din 2024 va fi una de mare impact, iar rezultatele din primul tur rămân extrem de greu de prevăzut, asigurând o tensiune politică intensă până la final.