Reacție fără precedent în sistemul judiciar din România. Nu mai puțin de 50 de președinți ai tribunalelor și tribunalelor specializate au semnat un comunicat comun prin care condamnă atacurile lansate împotriva judecătorilor și a instanțelor de judecată și avertizează asupra pericolului reprezentat de contestarea independenței justiției.
În documentul publicat la 2 iulie 2026, președinții tribunalelor atrag atenția asupra „degradării discursului public” și asupra unor acțiuni repetate care, în opinia lor, urmăresc reducerea până la negare a principiului independenței justiției.
Magistrații califică drept „absolut inacceptabile” atacurile formulate de un partid politic împotriva judecătorilor și a instanțelor învestite cu verificarea respectării legalității unor acte interne. Potrivit semnatarilor, astfel de manifestări trebuie respinse categoric într-un stat democratic.
Președinții tribunalelor subliniază că jurisprudența Curții Constituționale și aplicarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului permit explicit controlul judiciar al legalității raporturilor dintre partide și membrii acestora. În acest context, aceștia afirmă că negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție reprezintă „o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”.
Mesajul devine și mai dur în partea finală a comunicatului. Semnatarii reamintesc că 3.580 de judecători ai României au denunțat existența unei campanii de subordonare politică a justiției și susțin că recentele atacuri la adresa instanțelor reprezintă apogeul acestei campanii, solicitând încetarea imediată a unor astfel de acțiuni.
Comunicatul este semnat de următorii președinți ai tribunalelor și tribunalelor specializate din România:
TRIBUNALUL ALBA — Sîrbu Florin
TRIBUNALUL ARAD — Bradin Virgiliu-Flavius
TRIBUNALUL ARGEȘ — Olteanu Elena-Cornelia
TRIBUNALUL BACĂU — Enache Silviu-Cătălin
TRIBUNALUL BIHOR — Balogh Teodora-Carmen
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD — Frențiu Gabriela-Cristina
TRIBUNALUL BOTOȘANI — Brânzac Lucian-Ionuț
TRIBUNALUL BRĂILA — Voinea Geanina-Elena
TRIBUNALUL BRAȘOV — Potârnichie Florin
TRIBUNALUL BUCUREȘTI — Sterea-Grossu Cosmin
TRIBUNALUL BUZĂU — Văsii Elena Gianina
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI — Oprișan Vica
TRIBUNALUL CARAȘ-SEVERIN — Juca Petru
TRIBUNALUL CLUJ — Gaga Ioan
TRIBUNALUL CONSTANȚA — Croitoru Marius-Cătălin
TRIBUNALUL COVASNA — Kovacs Simona
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA — Popescu Octavian Adrian
TRIBUNALUL DOLJ — Scurtu Jana
TRIBUNALUL GALAȚI — Mărgărit Cristina-Emanuela
TRIBUNALUL GIURGIU — Mîrlogeanu Mariana
TRIBUNALUL GORJ — Militaru Laurențiu
TRIBUNALUL HARGHITA — Fodor Peter
TRIBUNALUL HUNEDOARA — David Gianina-Viorica
TRIBUNALUL IALOMIȚA — Costin Marius Mirel
TRIBUNALUL IAȘI — Dămian Oana-Monica
TRIBUNALUL ILFOV — Bratu Laura-Irina
TRIBUNALUL MARAMUREȘ — Verdeș Alexandru-Lucian
TRIBUNALUL MEHEDINȚI — Zaharia George Cristinel
TRIBUNALUL MUREȘ — Alexa Alexandru
TRIBUNALUL NEAMȚ — Curelaru Alina Marcela
TRIBUNALUL OLT — Pițu Marin Constantin
TRIBUNALUL PENTRU MINORI ȘI FAMILIE BRAȘOV — Cazac Anca
TRIBUNALUL PRAHOVA — Constantinescu Cristian
TRIBUNALUL SĂLAJ — Moldoveanu Costin
TRIBUNALUL SATU MARE — Mureșan Cardonel-Felix
TRIBUNALUL SIBIU — Dumbrăvean Elena
TRIBUNALUL SPECIALIZAT ARGEȘ — Rădulescu Raluca
TRIBUNALUL SPECIALIZAT CLUJ — Cotîrlă Mirela-Mihaela
TRIBUNALUL SPECIALIZAT MUREȘ — Maier Ioan Eugen
TRIBUNALUL SUCEAVA — Brânză Cătălin
TRIBUNALUL TELEORMAN — Enescu Emilia-Elena
TRIBUNALUL TIMIȘ — Caravelea Ștefan-Dorin
TRIBUNALUL TULCEA — Stoian Izabela
TRIBUNALUL VÂLCEA — Comănescu Ioana Andreea
TRIBUNALUL VASLUI — Pascaru Iolanda Mihaela
TRIBUNALUL VRANCEA — Jelea Dinu
TRIBUNALUL MILITAR BUCUREȘTI — Nicolae George-Octavian
TRIBUNALUL MILITAR CLUJ — Pop Marius Liviu
TRIBUNALUL MILITAR IAȘI — Costea Anca Natalia
TRIBUNALUL MILITAR TIMIȘOARA — Scărlătescu Ovidiu-Ștefan
Prin amploarea semnăturilor și severitatea formulărilor utilizate, documentul reprezintă una dintre cele mai puternice luări de poziție ale conducerii instanțelor din România din ultimii ani și marchează o escaladare majoră a conflictului public dintre o parte a clasei politice și sistemul judiciar.

