Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși din România sărbătoresc Sfântul Ioan Botezătorul, unul dintre cei mai importanți sfinți din calendarul bisericesc. Această zi este dedicată celui care l-a botezat pe Iisus Hristos în râul Iordan și este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri populare ce simbolizează purificarea, binecuvântarea și norocul în noul an.

Un obicei tradițional este „Iordănitul”, practicat în mai multe regiuni din țară, unde oamenii se stropesc cu apă sfințită pentru a fi protejați de rele și boli. De asemenea, cei care poartă numele de Ion, Ioana sau derivatele acestora sunt felicitați, fiind stropiți simbolic cu agheasmă pentru binecuvântare.

În această zi specială, se obișnuiește să nu se consume vin roșu, deoarece acesta amintește de martiriul Sfântului Ioan. În schimb, vinul alb, adesea sfințit la biserică, este preferat, simbolizând speranța și renașterea. Tradiția mai spune că, după 7 ianuarie, „se botează gerul”, iar temperaturile încep să crească, anunțând sfârșitul iernii aspre.

De asemenea, ziua Sfântului Ioan este un moment de bucurie. Conform credinței populare, cine nu se veselește în această zi riscă să fie trist tot anul. În fiecare casă, familia se reunește pentru a celebra sărbătoarea, iar prietenii și rudele își urează „La mulți ani!” celor care își sărbătoresc onomastica.

Cu peste două milioane de români care poartă numele de Ioan sau Ioana, această sărbătoare rămâne una dintre cele mai importante și încărcate de semnificații în tradiția românească.