La data de 29 aprilie 2026, ca urmare a modificării legislaţiei prin OUG nr. 29/2026,
Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat de îndată Ministerul Justiţiei cu solicitarea de avizare a Memorandumului pentru aprobarea organizării concursului de admitere directă în magistratură
pentru persoane cu 5 ani vechime în alte profesii juridice, solicitând alocarea a 130 de posturi vacante pentru judecători şi 75 de posturi vacante pentru procurori.
Memorandumul transmis de Consiliu prezintă amplu puterii executive că situaţia existentă în prezent la nivelul sistemului judiciar reclamă o preocupare permanentă pentru adoptarea unei politici coerente şi eficiente de resurse umane în cadrul instanţelor şi parchetelor, astfel încât să
contribuie în mod real la respectarea standardelor constituţionale vizând principiul fundamental al independenţei justiţiei, evitând destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său şi afectarea
gravă a dreptului cetăţeanului de acces la justiţie.
Deşi în continuare sunt vacante peste 800 de posturi de judecător, cu luare în
considerare inclusiv a posturilor aprobate din fondul de rezervă, Memorandumul nu a fost avizat până la acest moment, astfel că în cursul acestei săptămâni Consiliul s-a adresat Ministerului Finanţelor, solicitând dispunerea măsurilor necesare în vederea finalizării demersului iniţiat, subliniind necesitatea organizării cât mai curând a concursului de amitere în magistratură.
Concomitent, Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat pentru a cincea oară în acest an Guvernului României şi Ministerului Justiţiei, solicitând să adopte de îndată măsuri pentru deblocarea situaţiei critice a resurselor umane de la nivelul sistemului judiciar.
Astfel, Consiliul a solicitat din nou Prim-ministrului României şi Ministerului Justiţiei:
• alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4874 de posturi, iar în 6
ani s-au promis măcar 600 de posturi şi nu s-a alocat niciun post;
• înfiinţarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de
712 posturi de asistenţi ai judecătorului pentru a asigura un raport optim de cel puţin 1
asistent al judecătorului la 3 judecători.
În ceea ce priveşte volumul de activitate, datele comunicate public anterior plasează
România pe primul loc în rândul ţărilor europene cât priveşte volumul cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Judecătorii români au soluţionat numai în anul 2025 peste 2,3
milioane de cauze, gestionând în total în aceeaşi perioadă peste 3,6 milioane de dosare în condiţiile unui deficit constant de personal.
În prezent, la 14 mai 2026, numărul cauzelor nou intrate în toate stadiile procesuale este cu 105.316 dosare mai mare decât anul trecut – 879.348 de cauze anul trecut la aceeaşi dată şi
984.484 de cauze nou intrate anul acesta la data curentă.
În ceea ce priveşte dosarele în stadiu fond, diferenţa este chiar mai mare, fiind
înregistrate în plus 115.485 de cauze noi în stadiul fond comparativ cu anul trecut – 752.386 de cauze anul trecut la aceeaşi dată şi 867.871 de cauze noi în stadiu procesual fond anul acesta până în prezent.

Atât documentele naţionale, cât şi rapoartele europene întocmite anual cu privire la evaluarea sistemului judiciar şi a statului de drept, prevăd explicit că sunt necesare măsuri concrete, coerente şi eficiente pentru dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, subliniindu-se că factorul uman reprezintă principala resursă a acestuia.

Deşi în fiecare comunicare oficială adresată Guvernului României şi Ministerului Justiţiei s-a subliniat situaţia excepţională a deficitului de resurse umane la nivelul sistemului judiciar şi a volumului de activitate al instanţelor, puterea executivă nu a răspuns Consiliului la niciuna dintre formele de dialog instituţional iniţiate.

Cu toate că legislaţia a fost modificată la finalul lunii aprilie 2026, Guvernul României refuză în continuare să efectueze circuitul de avizare necesar aprobării Memorandumului formulat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Această conduită perpetuată pe parcursul anului este caracterizată de exces de putere din partea Guvernului României, sfidând puterea judecătorească şi drepturile cetăţenilor de acces la o justiţie independentă şi eficientă. Totodată, se situează în afara loialităţii şi cooperării constituţionale între puterile statului, în vederea asigurării unei democraţii funcţionale în componenta referitoare la administrarea justiţiei, la nivelul standardelor europene.

Se suprapune peste atitudinea sfidătoare a executivului la adresa Consiliului o atitudine de ignorare totală a apelului recurent cu privire la colapsul în care poate intra sistemul de justiţie din cauza suprasolicitării cronice a judecătorilor şi grefierilor în funcţie, pentru gestionarea volumului de activitate prezent, în detrimentul întregii societăţi şi a statului de drept în sine.