Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, marchează un moment important în calendarul creștin-ortodox, fiind ziua în care Iisus Hristos a fost botezat în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul. Această sărbătoare semnifică arătarea Sfintei Treimi și încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.

TRADIȚII ȘI RITUALURI SPECIFICE DE BOBOTEAZĂ

Sfințirea apelor și aruncarea crucii: În această zi, preoții binecuvântează apele prin slujba Agheasmei Mari. În unele localități, se organizează procesiuni unde crucea este aruncată în apă, iar tinerii se întrec să o recupereze. Acest act simbolizează curajul, purificarea și binecuvântarea divină.

Consumul Agheasmei Mari: Credincioșii duc acasă apă sfințită, pe care o consumă timp de opt zile pentru purificare și sănătate. Agheasma Mare este considerată vindecătoare și protectoare.

Ritualuri pentru tinerele necăsătorite: În noaptea de Bobotează, fetele pun busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa ursitul. În unele regiuni, acestea consumă o turtă sărată pentru a-și „chema” viitorul soț.

Iordănitul: În anumite zone rurale, femeile stropesc bărbații cu apă în semn de purificare și noroc.

SUPERSTIȚII ȘI INTERDICȚII DE BOBOTEAZĂ

Interzicerea spălării rufelor: Se spune că toate apele sunt sfințite de Bobotează, iar spălarea rufelor ar atrage ghinion.

Evitarea împrumuturilor: Împrumutul de bani sau obiecte în această zi ar risipi norocul pe tot anul.

Căderea pe gheață: Fetele care cad pe gheață de Bobotează sunt considerate norocoase și prevestite să se căsătorească în acel an.

SEMIFICAȚII SPIRITUALE

Boboteaza are o însemnătate profundă, reprezentând legătura dintre om și Dumnezeu, purificarea sufletului și a naturii, precum și protecția divină pentru anul ce urmează.